Autor: Natalia Conea

COMUNICAT DE PRESĂ_Gestionarea  crizei pandemice în instituții de tip închis

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) în parteneriat cu Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI) au organizat astăzi, 29.11.2022 la IPN, o conferință de presă pentru sensibilizarea publicului larg privind situația curentă privind gestionarea crizei pandemice în instituții de tip închis.

Pandemia de coronavirus (COVID-19) a generat situații critice, fără precedent, pentru autoritățile din toate statele lumii. Colaboratorii instituțiilor de drept, inclusiv personalul din locurile de privare de libertate se confruntă cu multiple provocări specifice. Aceste situații sunt accentuate mai ales în izolatoarele de detenție provizorie ale poliției (IDP), penitenciare, centre de plasament pentru persoanele străine/imigranți, instituții rezidențiale cu profil social, spitale/secții de psihiatrie, dar şi în diverse instituții/centre COVID nou-înființate unde sunt plasate persoane în carantină/izolare.

În timp ce statele au recunoscut importanța clară a adoptării unor măsuri ferme pentru a combate COVID-19, organizațiile internaționale de apărare a drepturilor omului au reamintit tuturor părților implicate despre necesitatea protecției drepturilor omului în procesul de privare de libertate a unei persoane, dar și caracterul absolut al interzicerii torturii şi tratamentelor inumane şi degradante. Potrivit recomandărilor CPT, OMS, OHCHR, UNAIDS și UNODC, toate autoritățile relevante responsabile de persoanele private de libertate, inclusiv în IDP, trebuie să se ghideze de principiile directoare privind aspectele medicale, respectarea drepturilor omului, depopularea, echitatea și proporționalitatea intervențiilor.

Începând cu luna iulie 2022, IDOM și AFI implementează proiectul Advocacy pentru gestionarea mai bună a crizei în domeniul sănătății, activitate ce face parte din programul ”Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.

În anul 2021 IDOM a efectuat vizite de monitorizare în IDP, Spitale de Psihiatrie și Centre de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități în scopul familiarizării cu situația drepturilor omului în aceste instituții, identificarea încălcărilor și formularea de recomandări în vederea restabilirii drepturilor, îmbunătățirii condițiilor sau situației persoanelor aflate în custodia acestor instituții, reglementarea sau optimizarea proceselor, inclusiv la nivel legislativ sau normativ, pe baza specificului încălcărilor identificate, restricțiilor sau limitărilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.

În cadrul conferinței de presă, experții IDOM și AFI au prezentat situația constatată de fapt în cadrul monitorizării, inclusiv problemele intersectoriale identificate ce țin de gestionarea crizei pandemice în instituții de tip închis și au venit cu unele recomandări către autoritățile de resort. Reieșind din rolul Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Ministerul Sănătății în coordonarea politicilor în instituțiile subordonate, au fost reamintite unele aspecte care necesită o abordare de nivel înalt și voință politică în implementare.

Raportul privind respectarea drepturilor omului în contextul covid-19 și impactul acestuia asupra instituțiilor de tip închis din Moldova poate fi accesat pe siteul idom.md – Link: https://idom.md/wp-content/uploads/2021/12/RAPORT-IDOM-RO.pdf

Conferința a fost transmisă live și poate fi urmărită în reluare pe canalul de YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=poxIuQ4hQaI&t=2s

 

Reprezentanții IDOM s-au așezat la masa de discuții cu reprezentanții IGP în scopul familiarizării cu situația drepturilor omului în IDP-uri în contextul pandemiei de COVID-19

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Pandemia de coronavirus (COVID-19) a generat situații critice, fără precedent, pentru autoritățile din toate statele lumii. Colaboratorii instituțiilor de drept, inclusiv personalul din locurile privative de libertate se confruntă cu multiple provocări specifice. Astfel de situații sunt întâlnite și în Izolatoarele de Detenție Provizorie ale poliției (IDP).

În acest sens, pe 28 noiembrie 2022 reprezentanții IDOM s-au așezat la masa de discuții cu reprezentanții IGP de la Direcția Interacțiune Justiție și Secția Detenție și Escortă, în scopul familiarizării cu situația drepturilor omului în IDP-uri, identificarea încălcărilor și formularea de recomandări în vederea restabilirii drepturilor, îmbunătățirii condițiilor sau situației persoanelor aflate în custodie, reglementarea sau optimizarea proceselor, inclusiv la nivel legislativ sau normativ, pe baza specificului încălcărilor identificate, restricțiilor sau limitărilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.

Activitatea face parte din programul ”Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.

 

Reprezentanții IDOM la discuții cu cei de la ANAS

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Odată cu declararea pandemiei globale de COVID-19 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), organizaţiile internaţionale au venit cu mai multe declaraţii şi recomandări privind respectarea drepturilor omului în locurile de detenţie şi avertizează publicul cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile deţinuţilor şi cei din instituţiile rezidenţiale în contextul pandemiei. Într-una dintre adresările sale către guvernele statelor membre ONU din aprilie 2020, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, afirmă că măsurile şi restricţiile excepţionale impuse la nivel naţional nu trebuie să ascundă abuzurile şi încălcările drepturilor omului. Pentru a preveni încălcarea drepturilor şi a preveni eventualele abuzuri în contextul pandemiei în locurile de detenţie, inclusiv în spitalele de psihiatrie şi instituţiile rezidenţiale, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii a elaborat şi aprobat 10 principii privind tratamentul persoanelor private de libertate în contextul Covid 19, reamintind statelor membre caracterul imperativ al standardelor de bază privind drepturile omului la nivel european.

În situaţii de urgenţă, dreptul internaţional permite statelor să limiteze anumite drepturi ale omului cu condiţia ca măsurile să fie necesare, proporţionale, temporare şi nediscriminatorii. Pandemia de COVID-19 cauzată de coronavirus nu trebuie folosită ca pretext pentru restrângerea spaţiului democratic şi civic, respectarea statului de drept şi a angajamentelor internaţionale sau pentru restrângerea libertăţii de exprimare, a libertăţii presei şi a accesului la informaţii online şi offline. Măsurile nu ar trebui utilizate pentru a restrânge activitatea apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliştilor, a lucrătorilor mass-media şi a organizaţiilor societăţii civile.

În timp ce statele au recunoscut importanța clară a adoptării unor măsuri ferme pentru a combate COVID-19, organizațiile internaționale de apărare a drepturilor omului au reamintit tuturor[1] că toate autoritățile relevante responsabile de persoanele private de libertate trebuie să se ghideze de principiile directoare privind aspectele medicale, respectarea drepturilor omului, depopularea, echitatea și proporționalitatea intervențiilor.

Pandemia de coronavirus (COVID-19) a generat situații critice fără precedent pentru autoritățile din toate statele lumii. Colaboratorii instituțiilor de drept, inclusiv personalul din instituțiile rezidențiale cu profil social se confruntă cu multiple provocări specifice.

IDOM a efectuat vizite de monitorizare în Centrele de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități în scopul familiarizării cu situația drepturilor omului în aceste instituții, inclusiv în perioada pandemiei.

În acest context, reiterând importanța alinierii standardelor naționale nevoilor persoanelor aflate în centre de plasament și punerea pe Agendă a acestor subiecte care nu sunt doar o selecție de priorități din multitudinea celor existente, IDOM a organizat o masă rotundă cu ANAS pe data de 25 noiembrie 2022.

[1] https://www.who.int/news-room/detail/13-05-2020-unodc-who-unaids-and-ohchr-joint-statement-on-covid-19-in-prisons-and-other-closed-settings

Gestionarea mai bună a crizei în domeniul sănătății. La discuții IDOM, AFI și MS

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment
Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) implementează proiectul Advocacy pentru gestionarea mai bună a crizei în domeniul sănătății, activitate ce face parte din programul ”Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.
În 2021 IDOM a efectuat vizite de monitorizare în spitale de psihiatrie în scopul familiarizării cu situația drepturilor omului în aceste instituții, identificarea încălcărilor și formularea de recomandări în vederea restabilirii drepturilor, îmbunătățirii condițiilor sau situației persoanelor aflate acolo, reglementarea sau optimizarea proceselor, inclusiv la nivel legislativ sau normativ, pe baza specificului încălcărilor identificate, restricțiilor sau limitărilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.
În acest context, reieșind din rolul Ministerului Sănătății al RM în coordonarea politicilor în instituțiile subordonate, inclusiv în cadrul Spitalelor de Psihiatrie, IDOM în parteneriat cu AFI au organizat astăzi, 24 noiembrie 2022, o întâlnire cu doamna Melnic Gabriela și doamna Gherasim Silvia – reprezentante ale SPAMPS și SPAMPC din cadrul Ministerului în vederea discutării unor aspecte care necesită o abordare de nivel înalt și voință politică în implementare.

Dialog la nivel central în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment
Grație suportului financiar oferit în cadrul programului Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19 lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC), Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI) în parteneriat cu Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) au organizat astăzi, 11.11.2022, un dialog la nivel central în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză.
La eveniment au participat reprezentanți ai Comitetului Helsinki din Olanda și AFEW International, echipele de proiect ale IDOM și AFI, șefa direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, membrii Consiliului pentru Prevenire a Torturii și cei ai Oficiului Avocatului Poporului.
În acest context, s-a discutat despre provocările din domeniul medical pe durata deținerii în penitenciare și izolatoare în situație de urgență, fiind evidențiat procesul de transfer de la Administrația Națională a Penitenciarelor/Ministerul Justiției la Ministerul Sănătății.
De asemenea, au fost discutate punctele slabe și forte, oportunitățile, dar și amenințările pentru îmbunătățirea managementului în pandemie.

Programul UE de solidaritate COVID-19 pentru Parteneriatul Estic își propune să atenueze impactul pandemiei de Covid-19 și să contribuie la reziliența socio-economică pe termen lung a grupurilor vulnerabile. Atât IDOM, cât și AFI au primit sprijin pentru consolidarea capacităților și granturi mici pentru a implementa activități de advocacy în jurul pandemiei în instituțiile de tip închis, pentru a îmbunătăți situația deținuților și a persoanelor cu probleme de sănătate mintală. 

Eveniment la nivel local (reg. nord) în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză, inclusiv pandemie

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Grație suportului financiar oferit în cadrul programului: Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) și Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI), în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor au organizat în comun la Penitenciarul din  Bălți, pe data de 7 noiembrie 2022, o masă rotundă în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză.

În acest context, Svetlana Doltu – director al AFI, a vorbit despre provocările pe durata deținerii în izolatoare și penitenciare în situație de urgență, evidențiind punctele slabe și forte, oportunitățile, dar și amenințările pentru îmbunătățirea managementului în pandemie.

Consultantul din cadrul IDOM, Alexandru Cebanaș a venit cu exemple clare de încălcări ale drepturilor omului, în special a persoanelor deținute în custodia statului, reiterând, astfel, importanța implementării cerințelor legale pentru a evita practicile discriminatorii în contextul pandemiei de Covid-19.

La eveniment au participat 5 persoane din ONG, șefa DM a ANP, dar și 5 angajați ai sistemului penitenciar și anume Penitenciarul nr. 11 Bălți.

10 octombrie – Ziua Mondială a Sănătății Mintale

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Îndemnul din acest an al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) este să facem din sănătatea mintală și bunăstarea pentru toți o prioritate globală.

Pandemia de COVID-19 a creat o criză globală pentru sănătatea mintală, alimentând stresul pe termen scurt și lung și subminând sănătatea mintală a milioane de oameni. Estimările indică creșterea atât a tulburărilor de anxietate, cât și a tulburărilor depresive la peste 25% în primul an de pandemie. În același timp, serviciile de sănătate mintală au fost grav perturbate, iar decalajul de tratament pentru afecțiunile de sănătate mintală s-a mărit.

Trebuie să aprofundăm valoarea și angajamentul pe care le acordăm sănătății mintale ca indivizi, comunități și guverne și să potrivim această valoare cu mai mult angajament, implicare și investiții din partea tuturor părților interesate, în toate sectoarele. Trebuie să consolidăm îngrijirea sănătății mintale, astfel încât întregul spectru al nevoilor de sănătate mintală să fie satisfăcut printr-o rețea comunitară de servicii și suport accesibil și de calitate.

Stigma și discriminarea continuă să fie o barieră în calea incluziunii sociale și a accesului la îngrijirea potrivită; important – cu toții putem juca rolul în creșterea gradului de conștientizare cu privire la intervențiile preventive în domeniul sănătății mintale, iar Ziua Mondială a Sănătății Mintale este o oportunitate de a face acest lucru în mod colectiv.

INSTITUTUL PENTRU DREPTURILE OMULUI DIN MOLDOVA este organizația non-guvernamentală care monitorizează modul în care sunt respectate drepturile persoanelor aflate în spitalele de psihiatrie și Centrele de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități. Prin urmare, protejează victimile torturii, tratamentului inuman și degradant și asigură că demnitatea umană este respectată și valorificată.

Timp de 15 ani, avocații IDOM au ajutat mai multe persoane cu probleme de sănătate mintalăsă-și restabilească capacitatea juridică, astfel, oferindu-le oportunitatea de a trăi o viață împlinită și independentă, în condiții de demnitate și egalitate cu toți. De asemenea, au fost inițiate mai multe cazuri privind redobândirea bunurilor imobiliare ale persoanelor cu dizabilități intelectuale/psihosociale de care au fost deposedate în urma instituționalizării și lipsirii capacității juridice. Din octombrie 2018, la sesizarea IDOM, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, prin care persoanele cu dizabilități mintale declarate incapabile nu au dreptul la vot. În consecință, persoanele cu dizabilități intelectuale/psihosociale pot vota în condiții de egalitate cu ceilalți.

#WorldMentalHealthDay

Sănătatea mintală a fiecărui individ trebuie respectată și protejată. Primordial este să conștientizăm asta nu doar în această zi și să ne gândim la persoanele care au probleme de sănătate mintală, mai mult, ele sunt cele care nu-și pot apăra și proteja singure drepturile lor. Implicarea nostră este necesară și importantă.

Consultări publice au avut loc la Parlament pe marginea proiectului de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment
Pe 4 octombrie 2022, la Parlament, Comisia protecție socială, sănătate și familie a desfășurat consultări publice pe marginea proiectului de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală.
La dezbateri au participat reprezentanții Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, Oficiului Avocatului Poporului, Ministerului Sănătății, Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității, Uniunii pentru Echitate și Sănătate, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, UNICEF Moldova, MENSANA Moldova; Centrului Municipal Comunitar de Sănătate Mintală, IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, USMF „N.Testemițanu”.

Această inițiativă legislativă se încadrează perfect în eforturile de advocacy național, care completează activitățile în cadrul proiectului implementat de IDOM și AFI în cadrul programului ”Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.

Eveniment la nivel local (reg. sud) în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză, inclusiv pandemie

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Grație suportului financiar oferit în cadrul programului: Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) și Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI), în parteneriat cu Centrul ”Pas cu Pas regiunea sud” au organizat în comun la Cahul, pe data de 26 septembrie 2022, o masă rotundă în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză.

În acest context, Svetlana Doltu – director al AFI, a vorbit despre provocările pe durata deținerii în izolatoare și penitenciare în situație de urgență, evidențiind punctele slabe și forte, oportunitățile, dar și amenințările pentru îmbunătățirea managementului în pandemie.

Avocații din cadrul IDOM, Alexandru Cebanaș și Valerian Mămăligă, au venit cu exemple clare de încălcări ale drepturilor omului, în special a persoanelor deținute în custodia statului, reiterând, astfel, importanța implementării cerințelor legale pentru a evita practicile discriminatorii în contextul pandemiei de Covid-19.

La eveniment au participat 6 persoane din ONGuri, 3 specialiști din cadrul primăriei implicați în furnizarea de servicii sociale persoanelor din grupurile social-vulnerabile, dar și 5 polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Cahul și 5 angajați ai sistemului penitenciar și anume Penitenciarul nr. 5 Cahul.

Personalul medical angajat din rândurile poliției afectează drepturile deținuților, raport

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Angajarea personalului medical din rândurile lucrătorilor poliției în instituțiile de tip închis crește riscul situațiilor de dublă loialitate și, respectiv, protejarea insuficientă a drepturilor deținuților. Lucrătorii medicali trebuie să fie independenți față de administrația locurilor de deținere, a remarcat Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în contextul prezentării rezultatelor raportului elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.

Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că atunci când personalul medical din rândurile angajațiilor poliției trebuie să ia o decizie de documentare deseori o fac în detrimentul pacientului. Medici sunt loiali administrației penitenciare care ar putea avea probleme în caz de identificare a leziunilor corporale în urma examinării deținuților. Svetlana Doltu a remarcat în acest context că recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii adresată Moldovei ultimile 15 ani se referă la asigurarea independenței și transferului responsabilității pentru sănătatea deținuților către Ministerul Sănătății.

Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a că numărul cazurilor de tortură în instituțiile de tip închis s-a diminuat, dar există situații la nivel legislativ sau la nivel de comunicare între instituții care pot duce la astfel de cazuri.

Vanu Jereghi s-a referit și la un caz particular consemnat la Spitalul Clinic de Psihiatrie. Ministerul Sănătății a refuzat să ofere Institutului pentru Drepturile Omului accesul pentru a evalua situația pacienților din această instituție, dar monitorizarea s-a făcut în cadrul unei comisii a avocatului poporului. „Într-un salon am depistat o persoană cu leziuni multiple de tortură. Omul nu putea ridica mâinile și avea leziuni atât pe față, cât pe picoare, pe corp destul de vizibile. Imediat am depus o sesizare către Procuratură”, a precizat directorul IDOM.

Pe acest caz a fost făcută expertiza medico-legală și expertul legist a descris doar leziunile de pe fața persoanei, deși pe corp el avea mai mult de zece leziuni. Pacienții care erau în același salon au comunicat că persoana deja a fost adusă cu leziuni vizibile, după care a mai fost maltratată și de personalul sanitar.

Alexandru Cebanaș, avocat și consultant în programul de monitorizare și raportare la Institutul pentru Drepturile Omului, a precizat că pe acest caz a fost pornită o urmărire penală.

Potrivit Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Statul trebuie să asigure și să protejeze integritatea fizică și psihică a persoanelor aflate în custodia sa.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/personalul-medical-angajat-din-randurile-politiei-afecteaza-drepturile-detinutil-7967_1092113.html#ixzz7efosUo70

Deficitul de medici se răsfrânge asupra accesului deținuților la asistența necesară, IDOM

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Deficitul de resurse umane în instituțiile penitenciare din Moldova, atât insuficiența de personal medical calificat, cât și de personal de supraveghere și securitate, se răsfrânge asupra accesului deținuților la asistența necesară, precum și asupra calității acestei asistențe. În pofida faptului că în instituțiile de tip închis sunt condiții bune de detenție, garanția examinării medicale ca element al prevenirii torturii este cel mai rău implementată și există risc de condamnare dacă nu va fi o cazuistică bine documentată. Constatările au fost făcute de către Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în cadrul prezentării unui raport elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.  

Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că tentativele de dialog între ministere cu repartizarea cadrelor în instituțiile de detenție au progrese nesemnificative. „Această problemă de distribuție și asigurare cu cadre medicale a locurilor de detenție este o problemă sistemică care afectează accesul persoanelor la servicii medicale și se soldează cu rele tratamente anume din acest considerent”, a remarcat Svetlana Doltu.

Experții IDOM, care au efectuat vizite în locurile de detenție, au constatat că rămân insuficiente condițiile pentru acordarea asistenței medicale deținuților. Se constată fenomene de stigmatizare și discriminare care au un impact asupra dreptului deținuților la sănătate. Și condițiile de protejare a confidențialității informației medicale sunt insuficient asigurate. Experții au remarcat și faptul că nu există o procedură clară de evidență a termenului de valabilitate a medicamentelor, în cabinetul medical fiind depistate un număr impunător de medicamente expirate.

În condițiile în care a crescut numărul de persoane care suferă de cancer, se solicită prestarea serviciilor paliative în sistemul penitenciar ori în comunitate pentru deținuți. Raportul IDOM arată că eliberarea din penitenciar a persoanelor pe motiv de boală gravă nu este aplicată. Decizia privind eliberarea de pedeapsă se bazează nu doar pe starea persoanei și pe certificatul medical, ci este condiționată și de obținerea unor autorizații administrative de la serviciile responsabile de securitatea detenției.

Deficitul de resurse umane constat în instituțiile penitenciare este caracteristic și altor instituții de tip închis. Bunăoară, la Centrul de plasament temporar al străinilor din cadrul Biroului Migrație și Azil în general funcția de personal medical a fost redusă, deși este vorba despre un loc de detenție în care statul are angajamentul de a asigura accesul nestingherit la medicină, a precizat Svetlana Doltu.

Potrivit expertei, comunicarea între serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne și izolatoare de detenție provizorie ale MAI este „axată mai mult pe condițiile de detenție și totalmente nimeni nu verifică calitatea actului medical, serviciile care sunt disponibile, medicamentele care sunt utilizate ori neutilizate”.

Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a menționat că există necesitatea de a solicita autoritățile să implementeze recomandările internaționale care spun că angajații medicali din instituțiile de tip închis trebuie să fie sub jurisdicția Ministerului Sănătății.

Pentru a evalua asigurarea efectivă a garanțiilor pentru prevenirea torturii, tratamentului inuman și degradant în locurile de detenție, inclusiv pentru a identifica problemele intersectoriale, experții IDOM au vizitat instituții subordonate Ministerului Afacerilor Interne Ministerului Apărării, Ministerului Justiției și Ministerului Sănătății. Vizitele au avut loc în perioada octombrie-decembrie 2021.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/deficitul-de-medici-se-rasfrange-asupra-accesului-detinutilor-la-7967_1092107.html#ixzz7ef8LakMe

Raport: Deținuții, afectați de personalul medical din rândurile Poliției

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Foto și text: ipn.md

Angajarea personalului medical din rândurile lucrătorilor poliției în instituțiile de tip închis crește riscul situațiilor de dublă loialitate și, respectiv, protejarea insuficientă a drepturilor deținuților.

Lucrătorii medicali trebuie să fie independenți față de administrația locurilor de deținere, a remarcat Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în contextul prezentării rezultatelor raportului elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.

Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că atunci când personalul medical din rândurile angajațiilor poliției trebuie să ia o decizie de documentare deseori o fac în detrimentul pacientului.

Medici sunt loiali administrației penitenciare care ar putea avea probleme în caz de identificare a leziunilor corporale în urma examinării deținuților.

Svetlana Doltu a remarcat în acest context că recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii adresată Moldovei ultimile 15 ani se referă la asigurarea independenței și transferului responsabilității pentru sănătatea deținuților către Ministerul Sănătății.

Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a că numărul cazurilor de tortură în instituțiile de tip închis s-a diminuat, dar există situații la nivel legislativ sau la nivel de comunicare între instituții care pot duce la astfel de cazuri.

Vanu Jereghi s-a referit și la un caz particular consemnat la Spitalul Clinic de Psihiatrie. Ministerul Sănătății a refuzat să ofere Institutului pentru Drepturile Omului accesul pentru a evalua situația pacienților din această instituție, dar monitorizarea s-a făcut în cadrul unei comisii a avocatului poporului.

„Într-un salon am depistat o persoană cu leziuni multiple de tortură. Omul nu putea ridica mâinile și avea leziuni atât pe față, cât pe picoare, pe corp destul de vizibile. Imediat am depus o sesizare către Procuratură”, a precizat directorul IDOM.

Pe acest caz a fost făcută expertiza medico-legală și expertul legist a descris doar leziunile de pe fața persoanei, deși pe corp el avea mai mult de zece leziuni.

Pacienții care erau în același salon au comunicat că persoana deja a fost adusă cu leziuni vizibile, după care a mai fost maltratată și de personalul sanitar.

Alexandru Cebanaș, avocat și consultant în programul de monitorizare și raportare la Institutul pentru Drepturile Omului, a precizat că pe acest caz a fost pornită o urmărire penală.

Potrivit Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Statul trebuie să asigure și să protejeze integritatea fizică și psihică a persoanelor aflate în custodia sa.

Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul Agenției de presă IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor de rezonanță de presupusă injustiție”.

Agenția nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.

IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

https://stiri.md/article/social/raport-detinutii-afectati-de-personalul-medical-din-randurile-politiei?fbclid=IwAR3FN39EQ8UnDejeJxKFpnpPmaWkd79KiDqZEC1Gtj1vLJrF5wep_TUj3uc

IDOM: Persoanele aflate în custodia statului, supuse în continuare torturii și relelor tratamente

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

https://moldova.europalibera.org/a/idom-persoanele-aflate-%C3%AEn-custodia-statului-supuse-%C3%AEn-continuare-relelor-tratamente/32026158.html?fbclid=IwAR3pUebveJl_jV43X57xutvH4EQfeARIQw3KvSkP8g_LpCbou5j8zkEjNe0

text:https://moldova.europalibera.org/ 

Cazurile de tortură și rele tratamente în raport cu persoanele aflate în custodia statului au scăzut, în ultimii ani, dar încă persistă, în ciuda măsurilor întreprinse de autoritățile moldovene, mai ales după protestele din aprilie 2009.

Concluzia aparține Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM), care a monitorizat mai multe locuri privative de libertate și a constatat, într-un recent raport, aplicarea violenței și a relelor tratamente, investigarea ineficientă a cazurilor, neacordarea asistenței medicale adecvate persoanelor ajunse în custodia statului și alte probleme.

Printre cele mai grave cazuri depistate de activiștii pentru drepturile omului au avut loc la Spitalul Clinic de Psihiatrie din orașul Codru, mun. Chișinău, unde sunt plasate inclusiv persoane condamnate la tratament prin constrângere, prin decizii judecătorești.

Acces interzis la Spitalul de Psihiatrie

La Spitalul Clinic de Psihiatrie din Codru – o instituție medico-sanitară publică, în care se prezumă că marea majoritate a pacienților sunt internați prin consimțământ, activiștii IDOM au avut acces doar în curte.

„Culmea, avem acces liber în penitenciar, dar nu avem acces la persoane care sunt plasate, de jure, cu consimțământ liber.”

„Culmea, avem acces liber la poliție, în penitenciar, la cei care au săvârșit infracțiuni sau sunt bănuiți că le-au săvârșit și nu avem acces liber la persoane care în proporție de 90% sunt plasate, de jure, cu consimțământ liber”, spune Vanu Jereghi, directorul IDOM.

Potrivit lui, atât administrația spitalului, cât și Ministerul Sănătății au interzis, în repetate rânduri, la finele anului trecut, accesul și monitorizarea în interiorul instituției.

„Ministerul Sănătății și-a argumentat refuzul spunând că nu există probe că ar fi violări ale drepturilor omului în această instituție și asta în condițiile în care noi avem cel puțin cinci dosare penale pe care le ducem contra torturilor din acest spital, săvârșite inclusiv de medici”, precizează Vanu Jereghi.

„De 20 de ani vizitez instituțiile psihiatrice, indiferent cine a fost la guvernare în perioada asta și ce culoare politica avea conducerea Ministerului Sănătății, și ne-am trezit acum că avem lipsă de acces”, adaugă activistul.

Europa Liberă a cerut Ministerului Sănătății o reacție, pe care nu a primit-o, deocamdată.

Directorul IDOM spune că, în iunie curent, a reușit, totuși, să ajungă în interiorul spitalului din Codru, alături de o echipă de experți a Oficiului Avocatului Poporului. „Am depistat cazuri de tortură destul de grave în această instituție”, constată Jereghi.

Multiplele leziuni corporale invizibile în rapoartele oficiale

Printre cazurile depistate e și cel al unei persoane care avea leziuni vizibile pe toată suprafața corpului, inclusiv pe față, care, spun avocații, ar fi fost provocate de polițiști, atunci când au reținut persoana pentru a o plasa la tratament prin constrângere la Spitalul de Psihiatrie din Codru. Apărătorii nu exclud că actele de tortură au continuat și în interiorul spitalului.

Vanu Jereghi spune că a raportat imediat procuraturii acest caz. Prima expertiza medicală dispusă de procurorul responsabil de caz a indicat doar leziuni pe față și a fost refuzată pornirea urmării penale pe faptă de tortură. Ulterior, la insistența activiștilor pentru drepturile omului și a Avocatului Poporului, a fost deschis, totuși, un dosar penal, instrumentat de un alt procuror.

„Problema este că, între timp, probele (n.r. leziunile corporale) au dispărut. Mai rămân cele din aparatul de fotografiat al Avocatului Poporului și în telefonul meu, precum și patru martori oculari din Oficiul Avocatului Poporului”, explică Vanu Jereghi.

Directorul IDOM susține că, în general, cazurile de tortură și rele tratamente rămân mai frecvente în instituțiile privative de libertate care, sub diferite pretexte, încă restricționează accesul apărătorilor drepturilor omului.

„A trebuit aprilie 2009 ca să schimbăm lucrurile”

Vanu Jereghi constată, totuși, că fenomenul torturii s-a diminuat în ultimii ani, inclusiv datorită mai multor măsuri întreprinse de autoritățile moldovene după protestele anti-guvernamentale violente din aprilie 2009.

„Persoanele reținute își făceau necesitățile într-un vas de 40 de litri, amplasat în celulă.”

„Au fost făcute mai multe eforturi, începând cu schimbarea condițiilor de detenție, mai ales în izolatoarele de detenție provizorie. Anterior, 3-4 ani în urmă, asemenea izolatoare existau în fiecare raion și erau într-o stare deplorabilă, în multe nu exista veceu, iar persoanele reținute își făceau necesitățile într-un vas de 40 de litri, amplasat în celulă. Acum nu mai avem asemenea situații. Toate izolatoarele MAI au fost fie reconstruite de la zero, fie renovate conform standardelor internaționale”, explică directorul IDOM.

În plus, a scăzut considerabil numărul persoanelor reținute, dat fiind că arestul nu se mai aplică „la dreapta și la stânga”. „Din păcate, ne-a trebuit aprilie 2009 ca să schimbăm multe”, constată Vanu Jereghi.

Expertul se arată îngrijorat de modul cum sunt raportate și investigate cazurile de tortură și impunitatea, adică nepedepsirea celor care admit rele tratamente în raport cu persoanele aflate în custodia statului. „Sunt probleme mari și în ceea ce privește expertiza, și în sistemul de justiție, per general. Noi depunem plângeri ca persoanele care se fac vinovate să fie pedepsite. Justiția trebuie să-și facă treaba”, insistă Vanu Jereghi.

Potrivit lui, unul din exemplele care ilustrează poate cel mai bine problemele care mai persistă în sistem este cazul Brăguța, tânărul reținut în trafic de oamenii legii, care a murit într-un izolator după ce a fost bătut și ținut în condiții precare. La 5 ani de la acest caz, nu există încă nicio decizie definitivă și irevocabilă de condamnare.

Eveniment de prezentare a constatărilor și recomandărilor efectuate în urma vizitelor în locurilor de detenție

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment
Pe 8 septembrie 2022 Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a organizat o masă rotundă pentru prezentarea constatărilor și recomandărilor efectuate în urma vizitelor în locurilor de detenție (unele recomandări se vor regăsi și în raportul CAT), inclusiv au avut loc discuţii cu referire la problemele intersectoriale identificate în procesul de monitorizare.
La eveniment au participat reprezentanți ai Inspectoratului General al Poliției, Agenției Naționale a Penitenciarelor, Ministerului Sănătății, Oficiului Avocatului Poporului, Consiliului de Prevenire a Torturii, Ministerului Apărării și al Biroului migralie și azil al Ministerului Afacerilor Interne (BMA).
Această activitate a fost posibilă grație suportului financiar oferit de Fundația Soros Moldova în cadrul proiectului ”Prevenirea și combaterea torturii, abuzului și discriminării a persoanelor private de libertate”.
                       

Comunicat de presă_PREZENTAREA REZULTATELOR MONITORIZĂRII INSTITUȚIILOR DE TIP ÎNCHIS ȘI SITUAȚIA CURENTĂ ÎN ASIGURAREA GARANȚIILOR ÎMPOTRIVA RELELOR TRATAMENTE_08.09.2022

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a organizat astăzi, 08.09.2022 la IPN, o conferință de presă pentru sensibilizarea publicului larg privind situația curentă în asigurarea garanțiilor împotriva relelor tratamente.

Grație suportului financiar al Fundației Soros Moldova, IDOM a implementat în perioada 01.09.2021 – 30.07.2022 proiectul ”Prevenirea și combaterea torturii, abuzului și discriminării a persoanelor private de libertate”. Acesta a avut ca prioritate creșterea gradului de acceptabilitate a autorităților privind necesitatea de a asigura respectarea garanțiilor împotriva torturii, în special în partea ce ține gradul de independență a lucrătorilor medicali, precum și în vederea asigurării accesului efectiv la serviciile de sănătăte.

Astfel, pe parcursul anului trecut, reprezentanții IDOM au efectuat vizite de monitorizare în instituțiile privative de libertate. Aceste vizite au avut drept scop evaluarea independentă a asigurării efective a garanțiilor pentru prevenirea torturii, tratamentului inuman și degradant în locurile de detenție, În rezultat, aceste activități au servit drept punct de reper pentru realizarea rapoartelor alternative către mecanismele internaționale de apărare a Drepturilor Omului (CAT).

În cadrul conferinței de presă experții IDOM au prezentat situația constatată de fapt în cadrul monitorizării, inclusiv problemele intersectoriale identificate și vor veni cu unele recomandări către autoritățile de resort. De asemenea, au fost prezentate cazuri de tortură și rele tratamente care au fost preluate spre litigare de către avocații IDOM.

Raportul de evaluare a garanțiilor împotriva relelor tratamente poate fi accesat pe siteul idom.md.

Link: https://idom.md/wp-content/uploads/2022/05/IDOM_RAPORT-Relele-tratamente.pdf

Conferința a fost transmisă live și poate fi urmărită în reluare pe canalul de YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=oNNqTnV7-aw

În perioada 15-16 august 2022 douăzeci de para-juriști din diferite regiuni și-au consolidat capacitățile privind prestarea serviciilor de suport juridic pacienților cu tuberculoză și membrilor familiilor acestora

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment
În perioada 15-16 august 2022, douăzeci de para-juriști din diferite regiuni ale țării și-au consolidat capacitățile privind prestarea serviciilor de suport juridic pacienților cu tuberculoză și membrilor familiilor acestora.
Activitatea a fost organizată de către IDOM grație suportului financiar oferit din resursele grantului Fondului Global pentru Combaterea SIDA, tuberculozei și malariei în cadrul proiectului: ,,Fortificarea controlului tuberculozei și reducerea mortalității prin SIDA în Republica Moldova” 2021-2023.
Cu un cuvânt de salut a venit Vanu Jereghi – directorul executiv al IDOM, prezentând organizația și scopul acestei activități, reiterând importanța reducerii stigmei și discriminării la nivel de comunitate, inclusiv din partea prestatorilor de servicii și suport pentru pacienții cu tuberculoză și membrii familiilor lor.
Pavel Rucșineanu – directorul  Asociației Naționale a Bolnavilor de Tuberculoză din RM (SMIT) a făcut o evaluare a barierelor privind implicarea comunitară, prezentând aspectele de gen şi stigmă în Republica Moldova: bariere identificate la fiecare etapă a parcursului persoanei cu TB.
La tema: Drepturile și obligațiile persoanei afectate de TB din perspectiva acordării asistenței medicale a vorbit doamna medic – Diana Condrațchi, care activează în cadrul Departamentului de coordonare al Programului național de răspuns la tuberculoză (PNRT).
Despre drepturile pacientului; exemple de încălcălcări ale persoanelor afectate de tuberculoză, dar și despre mecanismele de apărare a drepturilor încălcate au vorbit avocații din cadrul IDOM – Andrei Lungu și Valerian Mămăligă pe parcursul celei de-a doua zi a cursului  pentru para-juriști.
 

Judecătorii și procurorii din diferite regiuni ale republicii și-au consolidat capacitățile în vederea combaterii relelor tratamente și altor violări de drepturi ale persoanelor cu probleme de sănătate mintală

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment
În perioada 3-5 august 2022 Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a organizat un training privind ”Consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor în vederea combaterii relelor tratamente și altor violări de drepturi ale persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Nediscriminarea grupurilor vulnerabile”.
În calitate de formatori au fost Vanu Jereghi – directorul executiv al IDOM; Ion Caracuian – expert în procedură penală; Arcadie Astrahan – expert în domeniul sănătății mintale; Andrei Brighidin – expert în drepturile omului și membru al Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității; Vladimir Palamarciuc – doctor în drept și avocat; Lilia Ignatiuc – vicedirector al  Spitalului de Psihiatrie Bălți.
La începutul evenimentului am fost onorați de prezența Excelenței sale, Ambasadorul Republicii Cehe la Chișinău – domnul Stanislav Kázecký, care a venit cu un cuvânt de salut și susținere, reiterând eficiența organizării la astfel de instruiri.
În calitate de participanți au fost judecători și procurori din diferite raioane ale Republicii Moldova, care în următoarea zi au efectuat o vizită de studiu la Spitalul de Psihiatrie Orhei.

 

Activitatea a fost posibilă grație suportului Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin programul TRANSITION și prin intermediul Ambasadei Republicii Cehe de la Chișinău, în cadrul proiectului privind ”Consolidarea capacității autorităților în combaterea relelor tratamente și alte încălcări ale drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor cu probleme de sănătate mintală”.

 

         

Olesea Doronceanu, avocată: „90% dintre medicii care au sesizat încălcarea dreptului la sănătate în timpul pandemiei COVID19 au dorit să rămână în anonimat”

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment

Pandemia COVID-19 nu doar a scos la suprafață vulnerabilitățile din diverse straturi ale sistemului medical, dar a arătat și cât de fragil este dreptul la libertate, viață și sănătate.

Un raport al IDOM (https://idom.md/wp-content/uploads/2021/01/Raport_Final_IDOM-1.pdf), pregătit în baza sesizărilor primite în cadrul Centrului de Criză pentru Drepturile Omului, a arătat că dreptul la ocrotirea sănătății a fost unul dintre cele mai încălcare drepturi în timpul pandemiei. Pacienții au raportat cazuri în care li s-a încălcat dreptul la tratament gratuit și de calitate, dar și dreptul la libera circulație, fiind tratați în instituțiile medicale, practic, cu forța. Se întâmpla dintr-un exces de precauție pentru a nu răspândi infecția COVID, despre care știam atât de puține. De cealaltă parte, medicii au sesizat că le-a fost încălcat dreptul la viață și sănătate. Din păcate, sesizările au rămas doar anonime și până acum niciun lucrător medical nu și-a apărat drepturile în instanță. Malpraxisul în timpul pandemiei este un alt subiect sensibil. Despre toate acestea vorbim în cadrul acestei ediții a podcastului „Sănătos Informațional” cu Olesea Doronceanu, avocată.

AUTOR: IRINA PAPUC

http://sanatateinfo.md/News/Item/11234?fbclid=IwAR1lxLLcGNedIeV5y-xkKOFfYHCl0FrtWocCr3DdzSG40S94gsfD-sW8W-M

 

imagine: http://sanatateinfo.md/

CAZUL IDOM_După 5 ani de procese, femeia va primi desăgubiri morale de 800.000 de lei de la Spitalul Sf. Arhanghel Mihail

Posted by Natalia Conea on with 0 Comment
Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (avocata Olesea Doronceanu) a reprezentat în instanța de judecată interesele acestei tinere.
În 2017 femeia și mama acesteia au solicitat intervenția IDOM și acordarea asistenței juridice în probarea unui pretins caz de malpraxis medical și obținerea pe cale judiciară a compensațiilor materiale și morale cauzate prin acțiunile ilicite ale personalului medical din cadrul unei instituții medicale.
Reclamanta a invocat faptul că în rezultatul unei intervenții chirurgicale i-au fost înlăturate ovarele și trompele uterine, cauzându-i astfel o vătămare corporală gravă și pierderea capacității de reproducere.
După 5 ani de procese, femeia va primi desăgubiri morale de 800.000 de lei de la Spitalul Sf. Arhanghel Mihail.
Detalii despre caz: