Autor: Natalia Conea

NOI PUTEM SĂ OFERIM AJUTOR ȘI SĂ DEMONSTRĂM CĂ ÎMPREUNĂ FACEM LUMEA MAI BUNĂ!

Stimați prieteni,

Fondat în 2007, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) este o organizație non-profit, formată din profesioniști care promovează și apără drepturile omului prin intermediul acțiunilor de monitorizare și raportare, instruiri, activități de sensibilizare, litigare strategică și promovarea standardelor drepturilor omului în politici și legislație.

IDOM este o organizație non-guvernamentală care monitorizează modul în care sunt respectate drepturile persoanelor aflate în Izolatoare de Detenție Provizorie, în Spitale de psihiatrie și în Centre de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități. Prin urmare, IDOM protejează victimile torturii, tratamentului inuman și degradant și asigură că demnitatea umană este respectată și valorificată.

Timp de 15 ani, avocații IDOM au ajutat mai multe persoane cu dizabilități psihosociale să-și restabilească capacitatea juridică, astfel, oferindu-le oportunitatea de a trăi o viață împlinită și independentă, în condiții de demnitate și egalitate cu toți. De asemenea, au fost inițiate mai multe cazuri privind redobândirea bunurilor imobiliare ale persoanelor cu dizabilități intelecuale/psihosociale de care au fost deposedate în urma instituționalizării și lipsirii capacității juridice. Din octombrie 2018, la sesizarea IDOM, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, prin care persoanele cu dizabilități mentale declarate incapabile nu au dreptul la vot. În consecință, persoanele cu dizabilități intelecuale/psihosociale pot vota în condiții de egalitate cu ceilalți.

Foarte multe persoane care trăiesc cu HIV și TB au beneficat de consultații juridice gratuite sau au fost reprezentate de către avocații IDOM în fața autorităților și instanțelor de judecătă pentru a fi asigurată protejarea drepturilor și libertăților lor. Datorită activității IDOMfemeile însărcinate care trăiesc cu HIV au dreptul să nască la orice maternitate din țară, fiind respectat principiul egalității și fără să fie supuse discriminării.

Beneficiarii noștri sunt persoane vulnerabile, spre exemplu persoanele cu tuberculoză, persoanele cu problem de sănătate mintală, victim ale torturii sau tratamentului inuman aflate în custodia Poliției, precum și victimele malpraxis-ului medical. De ajutorul nostru depinde dacă aceste persoane se vor putea bucura de un grad suficient de protecție.  

Pentru a aduce aportul la activitatea Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, Dvs puteți să mergeți la Inspectoratul fiscal teritorial până la data de 30 aprilie, să completați declarația CET18 și să indicați codul fiscal al IDOM – 1016620000929. Acest fapt va asigura că statul va direcționa 2% din impozitul achitat de Dvs în vederea protejării drepturilor persoanelor enumerate mai sus.

Desemnarea procentuală /Процентное отчисление

 

Indicatorii/Показатели Codul/Код
Codul fiscal al beneficiarului în favoarea căruia se efectuează desemnarea procentuală / Фискальный код получателя, в пользу которого производится процентное  отчисление M2 1016620000929

 

Din numele beneficiarilor noștri vă mulțumim și vă îndemnăm că contribuiți la apărarea demnității umane în societatea nostră!

Cu profund respect, echipa IDOM

PROMOVAREA DREPTULUI LA MUNCĂ DECENTĂ AL PERSOANELOR CU PROBLEME DE SĂNĂTATE MINTALĂ INSTITUȚIONALIZATE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

În Republica Moldova, persoanele cu dizabilități se numără printre cei mai vulnerabili membri ai societății moldovenești. Mai mult, accesul acestora pe piața muncii este limitat, astfel rata de ocupare este de 3 ori mai mică față de întreaga populație.  

Republica Moldova a ratificat Convenția cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități (denumită în continuare Convenția ONU) în 2010, astfel, cadrul legal este întărit de atunci, iar țara se află în proces de efectuare a unor revizuiri cuprinzătoare continue ale cadrului său juridic național pentru a-l armoniza pe deplin cu prevederile Convenției. Deși au fost făcuți câțiva pași pozitivi în ceea ce privește protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, Moldova în continuare trebuie să lucreze la dezvoltarea, implementarea și promovarea unei abordări comprehensive de politici, programe și inițiative consecvente, reforme juridice și servicii cu privire la persoanele cu probleme de sănătate mintală pentru a le împuternici și de a promova participarea în mod egal și contribuția acestora într-o societate cu ceilalți cetățeni. 

De mai mulți ani, IDOM efectuează vizite de monitorizare în Centrele de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități (denumite în continuare CPTPD), astfel evaluează periodic în ce măsură este asigurat accesul pe piața muncii a rezidenților din aceste centre. În rezultat, se observă că aceste instituții nu țin cont de nevoile beneficiarilor, întrucât administrația nu poate oferi un mediu instituțional favorabil pentru a-i implica în câmpul muncii.

Din discuțiile purtate cu mai mulți beneficiari, IDOM a remarcat faptul că unii își doresc să lucreze, dar nu știu unde sau nu sunt remunerați pentru munca lor. Doar un număr foarte mic de beneficiari sunt angajați oficial în muncă, făcând anumitre lucrări pe teritoriul instituțiilor, la fermă, seră, bibliotecă, croitorie etc.

Luând în considerare aceste provocări, dat și grație suportului financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei, IDOM implementează un nou proiect începând cu 1 februarie 2023. Astfel, timp de 8 luni se vor desfășura o serie de activități menite să asigure accesul pe piața muncii, contribuind la crearea unor șanse egale la angajare a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, respectându-le și garantându-le drepturile indiferent de sex, rasă sau etnie, religie sau convingeri, vârstă sau orientare sexuală.

 În cadrul proiectului, IDOM își propune să monitorizeze și să evalueze în continuare situația în cele 6 Centre de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități; să realizeze focus-grupuri; să organizeze traininguri pentru personalul centrelor și actorii din sectorul public/privat/agenți economici; să participe la revizuirea politicilor și reglementărilor interne legate de ocuparea forței de muncă; să colaboreze cu autoritățile relevante și cu administrația centrelor; să inițieze proceduri de litigii; să desfășoare activități de conștientizare a potențialilor angajați prin îmbunătățirea imaginii persoanelor cu probleme de sănătate mintală în domeniul muncii; să efectueze o evaluare a modului în care este asigurată angajarea acestora de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și să informeze beneficiarii CPTPD despre dreptul lor la muncă și șansele egale de angajare.

 

Eveniment organizat de IDOM în scopul reducerii stigmei și discriminării la nivel de comunitate, inclusiv din partea prestatorilor de servicii și suport pentru pacienții cu tuberculoză și membrii familiilor lor

În perioada 8-9 decembrie 2022, para-juriști din diferite regiuni ale țării și-au consolidat capacitățile în prestarea serviciilor de suport juridic pacienților cu tuberculoză și membrilor familiilor acestora.
Această activitate este organizată de către Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, grație suportului financiar oferit din resursele grantului Fondului Global pentru Combaterea SIDA, tuberculozei și malariei.
Scopul acestei activități constă în reducerea stigmei și discriminării la nivel de comunitate, inclusiv din partea prestatorilor de servicii și suport pentru pacienții cu tuberculoză și membrii familiilor lor.
Aspectele de gen şi stigma în Republica Moldova: bariere identificate la fiecare etapă a parcursului persoanei cu TB, inclusiv barierele privind implicarea comunitară au fost prezentate de către directorul Asociației Naționale a Bolnavilor cu Tuberculoză din RM (SMIT) – Pavel Rucșineanu.
Despre drepturile pacientului cu prezentarea exemplelor de încălcălcări ale drepturilor omului, în special a persoanelor afectate de tuberculoză, dar și despre mecanismele de apărare a drepturilor încălcate ne vorbesc avocații din cadrul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova – Andrei Lungu și Valerian Mămăligă în prima zi a cursului de instruire pentru para-juriști.
Svetlana Doltu, directoare AFI: Act For Involvement, a prezentat în a doua zi de training exemple de încălcări ale drepturilor omului, în special a persoanelor afectate de TB.
Ar putea fi o imagine cu 8 persoane, persoane stând jos, interior şi text care spune „IDO INSTITUTUL 이”
Medicul Diana Condrațchi de la Departamentul de coordonare al Programului național de răspuns la tuberculoză (PNRT) a făcut o prezentare a drepturilor și obligațiilor persoanelor afectate de TB din perspectiva acordării asistenței medicale.

Îngrădirea dreptului la vot a persoanelor cu probleme de sănătate mintală a rezultat din conlucrarea defectuasă a Comisiei Electorale Centrale cu Ministerul Justiției şi registrator

A fost constatată discriminarea în exercitarea dreptului la vot la alegerile prezidențiale din 2016 pe criteriul de dizabilitate și pe cel de asociere cu persoanele cu dizabilități în cazul a doi beneficiari din cadrul unui Centru de Plasament.

Amintim că Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a monitorizat exercitarea dreptului la vot de către persoanele cu probleme de sănătate mintală în timpul scrutinului prezidențial din 2016. Drept urmare, IDOM a constat[1] că acele alegeri s-au desfășurat cu careva nereguli, întrucât în procesul electoral nu au fost înlăturate barierile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din cele 6 instituții rezidențiale și 3 spitale .

După acel scrutin, IDOM a înaintat cerere privind recunoașterea discrimării în exercitarea dreptului la vot pe criteriu de dizabilitate și pe criteriu de asociere cu persoanele cu dizabilități a doi beneficiari ai Centrului de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități din com. Bădiceni, r. Soroca. Reclamanții Carpova Capitolina și Rău Vitalie au fost reprezentați de avocatul IDOM, Cebanaș Alexandru.

Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (CPEDAE) a constatat în cele două cazuri litigate de către IDOM că faptele reprezintă discriminare directă în exercitarea dreptului la vot a persoanelor declarate incapabile pe criteriu de dizabilitate, precum și reprezintă discriminare prin asociere a persoanelor cu dizabilități psihosociale cu persoanele declarate incapabile. Totodată, Consiliul a recomandat modificarea Articolului 13 din Codul Electoral pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități mentale și intelectuale la procesul de vot, deoarece redacția actuală prevedea un tratament discriminatoriu, în contradicție cu prevederile internaționale în materia drepturilor omului[2].

Printr-o decizie judecătorească, în 2021 a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Comisiei Electroale Centrale, care anterior a solicitat anularea deciziei CPEDAE[3].

În primăvara lui 2022, a fost pronunțată decizia Curții de Apel Chișinău[4] prin care a fost respins apelul depus de CEC și s-a mențiut hotărârea instanței de fond.

Curtea Supremă de Justiție a RM, prin decizia sa din 23.11.2022, a menținut decizia Curtea de Apel Chișinău prin care s-a constatat[5]”CEC urma să conlucreze cu Ministerul Justiţiei şi registrator pentru a asigura acurateţea datelor din Registru în ceea ce priveşte informaţia referitoare la  rezidenţii Internatului Psihoneurologic şi lista nominală a celor declaraţi incapabili, pentru a nu admite îngrădirea dreptului la vot.”

Dat fiind faptul că această conlucrare nu s-a asigurat la timp, a cauzat obstrucţionarea dreptului la vot a persoanelor terţe/intervenienţilor accesorii Rău Vitalie şi Carpova Capitolina, în ziua alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

În acest sens, Colegiul judiciar al Curții de apel Chișinău si CSJ apreciază ca fiind corecte concluziile instanţei de fond că, nu pot fi plauzibile scuzele CEC-lui, la fel şi sugestiile contestării acţiunilor biroului sau secţiei de votare, fie detaşarea de responsabilităţile funcţionale în materia electorală, or, Statul în persoana CEC-lui, trebuie să îndeplinească obligaţiile pozitive (conform jurisprudenţei CEDO) materializate în asigurarea accesului efectiv al tuturor persoanelor la procesul electoral, în caz Pagină 15 din 17 contrar acest drept fiind unul iluzoriu. Din aceste considerente, CPEDAE a şi recomandat (nu obligat) CEC-lui să asigure buna aplicare a mecanismului de administrare a Registrului de Stat al Alegătorului prin conlucrarea cu instituţiile de resort, pentru a nu admite fapte similare pe viitor. Sunt relevante şi trimiterile instanţei de fond la hotărârea Curţii Constituţionale din 11 octombrie 2018, prin care s-a declarat neconstituţional art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, astfel fiind consolidate post factum concluziile CPEDAE enunţate în decizia contestată, inter alia remediate deficienţele legislative consemnate la fel de CPEDAE. În contrast, nu pot fi reţinute afirmaţiile părţii reclamante, precum CPEDAE ar fi constatat neconstituţionalitatea dispoziţiei enunţate, or, de fapt, CPEDAE şi-a exercitat competenţa exclusivă conferită de lege în sensul constatării faptelor de discriminare şi nu a intervenit în abilităţile Curţii Constituţionale.

[1] https://idom.md/wp-content/uploads/2018/01/Raport-Prezidentiale-2016-IDOM.pdf

[2] https://idom.md/wp-content/uploads/2018/02/DECIZIE-CONSILIU-DEPERSONALIZATA.pdf

[3] https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/fd4f12da-8009-4402-aaa8-04fccab06e59

[4] 3a-1589-21 decizie integrală

[5] http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=69597

Decizia Curtii constitutionale refer la dreptul la vot:

https://www.constcourt.md/public/ccdoc/hotariri/hcc_25_sesizarea_105g_2018.pdf

ANP: Masă rotundă în vederea discutării proiectului Regulamentului sanitar în cadrul sistemului administrației penitenciare

Pe 29 noiembrie 2022 Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a organizat o masă rotundă în vederea discutării proiectului Regulamentului sanitar în cadrul sistemului administrației penitenciare. Evenimentul a avut loc în sediul ANP.

Pandemia COVID-19 a fost și este o provocare la nivel național, inclusiv pentru sistemul penitenciar, accentuând importanța alinierii politicilor de sănătate din locurile de detenție la standardele naționale și promovarea răspunsului național comprehensiv la situații de criză. Evidențierea importanței reformelor și a investițiilor în domeniul sănătății, precum și a rezilienței economice, sociale și instituționale, în scopul creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză. Acest proiect de Regulament sanitar vine să substituie precedentul Regulament sanitato-epidemiologic care este unul învechit (din 2006) și nu corespunde nevoilor actuale în vederea respectării cerințelor și normelor sanitaro-igienice actuale.

Această activitate a fost realizată în parteneriat cu Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI) și Centrul Pas cu Pas regiunea sud, în cadrul programului:  ,,Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19” lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) pentru alinierea politicilor în controlul COVID-19 în locurile de detenție celor naționale.

COMUNICAT DE PRESĂ_Gestionarea  crizei pandemice în instituții de tip închis

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) în parteneriat cu Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI) au organizat astăzi, 29.11.2022 la IPN, o conferință de presă pentru sensibilizarea publicului larg privind situația curentă privind gestionarea crizei pandemice în instituții de tip închis.

Pandemia de coronavirus (COVID-19) a generat situații critice, fără precedent, pentru autoritățile din toate statele lumii. Colaboratorii instituțiilor de drept, inclusiv personalul din locurile de privare de libertate se confruntă cu multiple provocări specifice. Aceste situații sunt accentuate mai ales în izolatoarele de detenție provizorie ale poliției (IDP), penitenciare, centre de plasament pentru persoanele străine/imigranți, instituții rezidențiale cu profil social, spitale/secții de psihiatrie, dar şi în diverse instituții/centre COVID nou-înființate unde sunt plasate persoane în carantină/izolare.

În timp ce statele au recunoscut importanța clară a adoptării unor măsuri ferme pentru a combate COVID-19, organizațiile internaționale de apărare a drepturilor omului au reamintit tuturor părților implicate despre necesitatea protecției drepturilor omului în procesul de privare de libertate a unei persoane, dar și caracterul absolut al interzicerii torturii şi tratamentelor inumane şi degradante. Potrivit recomandărilor CPT, OMS, OHCHR, UNAIDS și UNODC, toate autoritățile relevante responsabile de persoanele private de libertate, inclusiv în IDP, trebuie să se ghideze de principiile directoare privind aspectele medicale, respectarea drepturilor omului, depopularea, echitatea și proporționalitatea intervențiilor.

Începând cu luna iulie 2022, IDOM și AFI implementează proiectul Advocacy pentru gestionarea mai bună a crizei în domeniul sănătății, activitate ce face parte din programul ”Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.

În anul 2021 IDOM a efectuat vizite de monitorizare în IDP, Spitale de Psihiatrie și Centre de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități în scopul familiarizării cu situația drepturilor omului în aceste instituții, identificarea încălcărilor și formularea de recomandări în vederea restabilirii drepturilor, îmbunătățirii condițiilor sau situației persoanelor aflate în custodia acestor instituții, reglementarea sau optimizarea proceselor, inclusiv la nivel legislativ sau normativ, pe baza specificului încălcărilor identificate, restricțiilor sau limitărilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.

În cadrul conferinței de presă, experții IDOM și AFI au prezentat situația constatată de fapt în cadrul monitorizării, inclusiv problemele intersectoriale identificate ce țin de gestionarea crizei pandemice în instituții de tip închis și au venit cu unele recomandări către autoritățile de resort. Reieșind din rolul Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Justiției, Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Ministerul Sănătății în coordonarea politicilor în instituțiile subordonate, au fost reamintite unele aspecte care necesită o abordare de nivel înalt și voință politică în implementare.

Raportul privind respectarea drepturilor omului în contextul covid-19 și impactul acestuia asupra instituțiilor de tip închis din Moldova poate fi accesat pe siteul idom.md – Link: https://idom.md/wp-content/uploads/2021/12/RAPORT-IDOM-RO.pdf

Conferința a fost transmisă live și poate fi urmărită în reluare pe canalul de YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=poxIuQ4hQaI&t=2s

 

Reprezentanții IDOM s-au așezat la masa de discuții cu reprezentanții IGP în scopul familiarizării cu situația drepturilor omului în IDP-uri în contextul pandemiei de COVID-19

Pandemia de coronavirus (COVID-19) a generat situații critice, fără precedent, pentru autoritățile din toate statele lumii. Colaboratorii instituțiilor de drept, inclusiv personalul din locurile privative de libertate se confruntă cu multiple provocări specifice. Astfel de situații sunt întâlnite și în Izolatoarele de Detenție Provizorie ale poliției (IDP).

În acest sens, pe 28 noiembrie 2022 reprezentanții IDOM s-au așezat la masa de discuții cu reprezentanții IGP de la Direcția Interacțiune Justiție și Secția Detenție și Escortă, în scopul familiarizării cu situația drepturilor omului în IDP-uri, identificarea încălcărilor și formularea de recomandări în vederea restabilirii drepturilor, îmbunătățirii condițiilor sau situației persoanelor aflate în custodie, reglementarea sau optimizarea proceselor, inclusiv la nivel legislativ sau normativ, pe baza specificului încălcărilor identificate, restricțiilor sau limitărilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.

Activitatea face parte din programul ”Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.

 

Reprezentanții IDOM la discuții cu cei de la ANAS

Odată cu declararea pandemiei globale de COVID-19 de către Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), organizaţiile internaţionale au venit cu mai multe declaraţii şi recomandări privind respectarea drepturilor omului în locurile de detenţie şi avertizează publicul cu privire la riscurile şi vulnerabilităţile deţinuţilor şi cei din instituţiile rezidenţiale în contextul pandemiei. Într-una dintre adresările sale către guvernele statelor membre ONU din aprilie 2020, Înaltul Comisar pentru Drepturile Omului, Michelle Bachelet, afirmă că măsurile şi restricţiile excepţionale impuse la nivel naţional nu trebuie să ascundă abuzurile şi încălcările drepturilor omului. Pentru a preveni încălcarea drepturilor şi a preveni eventualele abuzuri în contextul pandemiei în locurile de detenţie, inclusiv în spitalele de psihiatrie şi instituţiile rezidenţiale, Comitetul European pentru Prevenirea Torturii a elaborat şi aprobat 10 principii privind tratamentul persoanelor private de libertate în contextul Covid 19, reamintind statelor membre caracterul imperativ al standardelor de bază privind drepturile omului la nivel european.

În situaţii de urgenţă, dreptul internaţional permite statelor să limiteze anumite drepturi ale omului cu condiţia ca măsurile să fie necesare, proporţionale, temporare şi nediscriminatorii. Pandemia de COVID-19 cauzată de coronavirus nu trebuie folosită ca pretext pentru restrângerea spaţiului democratic şi civic, respectarea statului de drept şi a angajamentelor internaţionale sau pentru restrângerea libertăţii de exprimare, a libertăţii presei şi a accesului la informaţii online şi offline. Măsurile nu ar trebui utilizate pentru a restrânge activitatea apărătorilor drepturilor omului, a jurnaliştilor, a lucrătorilor mass-media şi a organizaţiilor societăţii civile.

În timp ce statele au recunoscut importanța clară a adoptării unor măsuri ferme pentru a combate COVID-19, organizațiile internaționale de apărare a drepturilor omului au reamintit tuturor[1] că toate autoritățile relevante responsabile de persoanele private de libertate trebuie să se ghideze de principiile directoare privind aspectele medicale, respectarea drepturilor omului, depopularea, echitatea și proporționalitatea intervențiilor.

Pandemia de coronavirus (COVID-19) a generat situații critice fără precedent pentru autoritățile din toate statele lumii. Colaboratorii instituțiilor de drept, inclusiv personalul din instituțiile rezidențiale cu profil social se confruntă cu multiple provocări specifice.

IDOM a efectuat vizite de monitorizare în Centrele de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități în scopul familiarizării cu situația drepturilor omului în aceste instituții, inclusiv în perioada pandemiei.

În acest context, reiterând importanța alinierii standardelor naționale nevoilor persoanelor aflate în centre de plasament și punerea pe Agendă a acestor subiecte care nu sunt doar o selecție de priorități din multitudinea celor existente, IDOM a organizat o masă rotundă cu ANAS pe data de 25 noiembrie 2022.

[1] https://www.who.int/news-room/detail/13-05-2020-unodc-who-unaids-and-ohchr-joint-statement-on-covid-19-in-prisons-and-other-closed-settings

Gestionarea mai bună a crizei în domeniul sănătății. La discuții IDOM, AFI și MS

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) implementează proiectul Advocacy pentru gestionarea mai bună a crizei în domeniul sănătății, activitate ce face parte din programul ”Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.
În 2021 IDOM a efectuat vizite de monitorizare în spitale de psihiatrie în scopul familiarizării cu situația drepturilor omului în aceste instituții, identificarea încălcărilor și formularea de recomandări în vederea restabilirii drepturilor, îmbunătățirii condițiilor sau situației persoanelor aflate acolo, reglementarea sau optimizarea proceselor, inclusiv la nivel legislativ sau normativ, pe baza specificului încălcărilor identificate, restricțiilor sau limitărilor impuse în contextul pandemiei de COVID-19.
În acest context, reieșind din rolul Ministerului Sănătății al RM în coordonarea politicilor în instituțiile subordonate, inclusiv în cadrul Spitalelor de Psihiatrie, IDOM în parteneriat cu AFI au organizat astăzi, 24 noiembrie 2022, o întâlnire cu doamna Melnic Gabriela și doamna Gherasim Silvia – reprezentante ale SPAMPS și SPAMPC din cadrul Ministerului în vederea discutării unor aspecte care necesită o abordare de nivel înalt și voință politică în implementare.

Dialog la nivel central în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză

Grație suportului financiar oferit în cadrul programului Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19 lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC), Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI) în parteneriat cu Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) au organizat astăzi, 11.11.2022, un dialog la nivel central în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză.
La eveniment au participat reprezentanți ai Comitetului Helsinki din Olanda și AFEW International, echipele de proiect ale IDOM și AFI, șefa direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, membrii Consiliului pentru Prevenire a Torturii și cei ai Oficiului Avocatului Poporului.
În acest context, s-a discutat despre provocările din domeniul medical pe durata deținerii în penitenciare și izolatoare în situație de urgență, fiind evidențiat procesul de transfer de la Administrația Națională a Penitenciarelor/Ministerul Justiției la Ministerul Sănătății.
De asemenea, au fost discutate punctele slabe și forte, oportunitățile, dar și amenințările pentru îmbunătățirea managementului în pandemie.

Programul UE de solidaritate COVID-19 pentru Parteneriatul Estic își propune să atenueze impactul pandemiei de Covid-19 și să contribuie la reziliența socio-economică pe termen lung a grupurilor vulnerabile. Atât IDOM, cât și AFI au primit sprijin pentru consolidarea capacităților și granturi mici pentru a implementa activități de advocacy în jurul pandemiei în instituțiile de tip închis, pentru a îmbunătăți situația deținuților și a persoanelor cu probleme de sănătate mintală. 

Eveniment la nivel local (reg. nord) în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză, inclusiv pandemie

Grație suportului financiar oferit în cadrul programului: Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) și Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI), în parteneriat cu Administrația Națională a Penitenciarelor au organizat în comun la Penitenciarul din  Bălți, pe data de 7 noiembrie 2022, o masă rotundă în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză.

În acest context, Svetlana Doltu – director al AFI, a vorbit despre provocările pe durata deținerii în izolatoare și penitenciare în situație de urgență, evidențiind punctele slabe și forte, oportunitățile, dar și amenințările pentru îmbunătățirea managementului în pandemie.

Consultantul din cadrul IDOM, Alexandru Cebanaș a venit cu exemple clare de încălcări ale drepturilor omului, în special a persoanelor deținute în custodia statului, reiterând, astfel, importanța implementării cerințelor legale pentru a evita practicile discriminatorii în contextul pandemiei de Covid-19.

La eveniment au participat 5 persoane din ONG, șefa DM a ANP, dar și 5 angajați ai sistemului penitenciar și anume Penitenciarul nr. 11 Bălți.

10 octombrie – Ziua Mondială a Sănătății Mintale

Îndemnul din acest an al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) este să facem din sănătatea mintală și bunăstarea pentru toți o prioritate globală.

Pandemia de COVID-19 a creat o criză globală pentru sănătatea mintală, alimentând stresul pe termen scurt și lung și subminând sănătatea mintală a milioane de oameni. Estimările indică creșterea atât a tulburărilor de anxietate, cât și a tulburărilor depresive la peste 25% în primul an de pandemie. În același timp, serviciile de sănătate mintală au fost grav perturbate, iar decalajul de tratament pentru afecțiunile de sănătate mintală s-a mărit.

Trebuie să aprofundăm valoarea și angajamentul pe care le acordăm sănătății mintale ca indivizi, comunități și guverne și să potrivim această valoare cu mai mult angajament, implicare și investiții din partea tuturor părților interesate, în toate sectoarele. Trebuie să consolidăm îngrijirea sănătății mintale, astfel încât întregul spectru al nevoilor de sănătate mintală să fie satisfăcut printr-o rețea comunitară de servicii și suport accesibil și de calitate.

Stigma și discriminarea continuă să fie o barieră în calea incluziunii sociale și a accesului la îngrijirea potrivită; important – cu toții putem juca rolul în creșterea gradului de conștientizare cu privire la intervențiile preventive în domeniul sănătății mintale, iar Ziua Mondială a Sănătății Mintale este o oportunitate de a face acest lucru în mod colectiv.

INSTITUTUL PENTRU DREPTURILE OMULUI DIN MOLDOVA este organizația non-guvernamentală care monitorizează modul în care sunt respectate drepturile persoanelor aflate în spitalele de psihiatrie și Centrele de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități. Prin urmare, protejează victimile torturii, tratamentului inuman și degradant și asigură că demnitatea umană este respectată și valorificată.

Timp de 15 ani, avocații IDOM au ajutat mai multe persoane cu probleme de sănătate mintalăsă-și restabilească capacitatea juridică, astfel, oferindu-le oportunitatea de a trăi o viață împlinită și independentă, în condiții de demnitate și egalitate cu toți. De asemenea, au fost inițiate mai multe cazuri privind redobândirea bunurilor imobiliare ale persoanelor cu dizabilități intelectuale/psihosociale de care au fost deposedate în urma instituționalizării și lipsirii capacității juridice. Din octombrie 2018, la sesizarea IDOM, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, prin care persoanele cu dizabilități mintale declarate incapabile nu au dreptul la vot. În consecință, persoanele cu dizabilități intelectuale/psihosociale pot vota în condiții de egalitate cu ceilalți.

#WorldMentalHealthDay

Sănătatea mintală a fiecărui individ trebuie respectată și protejată. Primordial este să conștientizăm asta nu doar în această zi și să ne gândim la persoanele care au probleme de sănătate mintală, mai mult, ele sunt cele care nu-și pot apăra și proteja singure drepturile lor. Implicarea nostră este necesară și importantă.

Consultări publice au avut loc la Parlament pe marginea proiectului de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală

Pe 4 octombrie 2022, la Parlament, Comisia protecție socială, sănătate și familie a desfășurat consultări publice pe marginea proiectului de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală.
La dezbateri au participat reprezentanții Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, Oficiului Avocatului Poporului, Ministerului Sănătății, Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității, Uniunii pentru Echitate și Sănătate, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, UNICEF Moldova, MENSANA Moldova; Centrului Municipal Comunitar de Sănătate Mintală, IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, USMF „N.Testemițanu”.

Această inițiativă legislativă se încadrează perfect în eforturile de advocacy național, care completează activitățile în cadrul proiectului implementat de IDOM și AFI în cadrul programului ”Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.

Eveniment la nivel local (reg. sud) în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză, inclusiv pandemie

Grație suportului financiar oferit în cadrul programului: Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) și Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI), în parteneriat cu Centrul ”Pas cu Pas regiunea sud” au organizat în comun la Cahul, pe data de 26 septembrie 2022, o masă rotundă în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză.

În acest context, Svetlana Doltu – director al AFI, a vorbit despre provocările pe durata deținerii în izolatoare și penitenciare în situație de urgență, evidențiind punctele slabe și forte, oportunitățile, dar și amenințările pentru îmbunătățirea managementului în pandemie.

Avocații din cadrul IDOM, Alexandru Cebanaș și Valerian Mămăligă, au venit cu exemple clare de încălcări ale drepturilor omului, în special a persoanelor deținute în custodia statului, reiterând, astfel, importanța implementării cerințelor legale pentru a evita practicile discriminatorii în contextul pandemiei de Covid-19.

La eveniment au participat 6 persoane din ONGuri, 3 specialiști din cadrul primăriei implicați în furnizarea de servicii sociale persoanelor din grupurile social-vulnerabile, dar și 5 polițiști din cadrul Inspectoratului de Poliție Cahul și 5 angajați ai sistemului penitenciar și anume Penitenciarul nr. 5 Cahul.

Personalul medical angajat din rândurile poliției afectează drepturile deținuților, raport

Angajarea personalului medical din rândurile lucrătorilor poliției în instituțiile de tip închis crește riscul situațiilor de dublă loialitate și, respectiv, protejarea insuficientă a drepturilor deținuților. Lucrătorii medicali trebuie să fie independenți față de administrația locurilor de deținere, a remarcat Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în contextul prezentării rezultatelor raportului elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.

Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că atunci când personalul medical din rândurile angajațiilor poliției trebuie să ia o decizie de documentare deseori o fac în detrimentul pacientului. Medici sunt loiali administrației penitenciare care ar putea avea probleme în caz de identificare a leziunilor corporale în urma examinării deținuților. Svetlana Doltu a remarcat în acest context că recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii adresată Moldovei ultimile 15 ani se referă la asigurarea independenței și transferului responsabilității pentru sănătatea deținuților către Ministerul Sănătății.

Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a că numărul cazurilor de tortură în instituțiile de tip închis s-a diminuat, dar există situații la nivel legislativ sau la nivel de comunicare între instituții care pot duce la astfel de cazuri.

Vanu Jereghi s-a referit și la un caz particular consemnat la Spitalul Clinic de Psihiatrie. Ministerul Sănătății a refuzat să ofere Institutului pentru Drepturile Omului accesul pentru a evalua situația pacienților din această instituție, dar monitorizarea s-a făcut în cadrul unei comisii a avocatului poporului. „Într-un salon am depistat o persoană cu leziuni multiple de tortură. Omul nu putea ridica mâinile și avea leziuni atât pe față, cât pe picoare, pe corp destul de vizibile. Imediat am depus o sesizare către Procuratură”, a precizat directorul IDOM.

Pe acest caz a fost făcută expertiza medico-legală și expertul legist a descris doar leziunile de pe fața persoanei, deși pe corp el avea mai mult de zece leziuni. Pacienții care erau în același salon au comunicat că persoana deja a fost adusă cu leziuni vizibile, după care a mai fost maltratată și de personalul sanitar.

Alexandru Cebanaș, avocat și consultant în programul de monitorizare și raportare la Institutul pentru Drepturile Omului, a precizat că pe acest caz a fost pornită o urmărire penală.

Potrivit Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Statul trebuie să asigure și să protejeze integritatea fizică și psihică a persoanelor aflate în custodia sa.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/personalul-medical-angajat-din-randurile-politiei-afecteaza-drepturile-detinutil-7967_1092113.html#ixzz7efosUo70

Deficitul de medici se răsfrânge asupra accesului deținuților la asistența necesară, IDOM

Deficitul de resurse umane în instituțiile penitenciare din Moldova, atât insuficiența de personal medical calificat, cât și de personal de supraveghere și securitate, se răsfrânge asupra accesului deținuților la asistența necesară, precum și asupra calității acestei asistențe. În pofida faptului că în instituțiile de tip închis sunt condiții bune de detenție, garanția examinării medicale ca element al prevenirii torturii este cel mai rău implementată și există risc de condamnare dacă nu va fi o cazuistică bine documentată. Constatările au fost făcute de către Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în cadrul prezentării unui raport elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.  

Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că tentativele de dialog între ministere cu repartizarea cadrelor în instituțiile de detenție au progrese nesemnificative. „Această problemă de distribuție și asigurare cu cadre medicale a locurilor de detenție este o problemă sistemică care afectează accesul persoanelor la servicii medicale și se soldează cu rele tratamente anume din acest considerent”, a remarcat Svetlana Doltu.

Experții IDOM, care au efectuat vizite în locurile de detenție, au constatat că rămân insuficiente condițiile pentru acordarea asistenței medicale deținuților. Se constată fenomene de stigmatizare și discriminare care au un impact asupra dreptului deținuților la sănătate. Și condițiile de protejare a confidențialității informației medicale sunt insuficient asigurate. Experții au remarcat și faptul că nu există o procedură clară de evidență a termenului de valabilitate a medicamentelor, în cabinetul medical fiind depistate un număr impunător de medicamente expirate.

În condițiile în care a crescut numărul de persoane care suferă de cancer, se solicită prestarea serviciilor paliative în sistemul penitenciar ori în comunitate pentru deținuți. Raportul IDOM arată că eliberarea din penitenciar a persoanelor pe motiv de boală gravă nu este aplicată. Decizia privind eliberarea de pedeapsă se bazează nu doar pe starea persoanei și pe certificatul medical, ci este condiționată și de obținerea unor autorizații administrative de la serviciile responsabile de securitatea detenției.

Deficitul de resurse umane constat în instituțiile penitenciare este caracteristic și altor instituții de tip închis. Bunăoară, la Centrul de plasament temporar al străinilor din cadrul Biroului Migrație și Azil în general funcția de personal medical a fost redusă, deși este vorba despre un loc de detenție în care statul are angajamentul de a asigura accesul nestingherit la medicină, a precizat Svetlana Doltu.

Potrivit expertei, comunicarea între serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne și izolatoare de detenție provizorie ale MAI este „axată mai mult pe condițiile de detenție și totalmente nimeni nu verifică calitatea actului medical, serviciile care sunt disponibile, medicamentele care sunt utilizate ori neutilizate”.

Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a menționat că există necesitatea de a solicita autoritățile să implementeze recomandările internaționale care spun că angajații medicali din instituțiile de tip închis trebuie să fie sub jurisdicția Ministerului Sănătății.

Pentru a evalua asigurarea efectivă a garanțiilor pentru prevenirea torturii, tratamentului inuman și degradant în locurile de detenție, inclusiv pentru a identifica problemele intersectoriale, experții IDOM au vizitat instituții subordonate Ministerului Afacerilor Interne Ministerului Apărării, Ministerului Justiției și Ministerului Sănătății. Vizitele au avut loc în perioada octombrie-decembrie 2021.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/deficitul-de-medici-se-rasfrange-asupra-accesului-detinutilor-la-7967_1092107.html#ixzz7ef8LakMe