Dialog la nivel central în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză

Grație suportului financiar oferit în cadrul programului Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19 lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC), Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI) în parteneriat cu Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) au organizat astăzi, 11.11.2022, un dialog la nivel central în vederea discutării mecanismului de interacțiune între poliție și penitenciare în situații de criză.
La eveniment au participat reprezentanți ai Comitetului Helsinki din Olanda și AFEW International, echipele de proiect ale IDOM și AFI, șefa direcției medicale din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor, membrii Consiliului pentru Prevenire a Torturii și cei ai Oficiului Avocatului Poporului.
În acest context, s-a discutat despre provocările din domeniul medical pe durata deținerii în penitenciare și izolatoare în situație de urgență, fiind evidențiat procesul de transfer de la Administrația Națională a Penitenciarelor/Ministerul Justiției la Ministerul Sănătății.
De asemenea, au fost discutate punctele slabe și forte, oportunitățile, dar și amenințările pentru îmbunătățirea managementului în pandemie.

Programul UE de solidaritate COVID-19 pentru Parteneriatul Estic își propune să atenueze impactul pandemiei de Covid-19 și să contribuie la reziliența socio-economică pe termen lung a grupurilor vulnerabile. Atât IDOM, cât și AFI au primit sprijin pentru consolidarea capacităților și granturi mici pentru a implementa activități de advocacy în jurul pandemiei în instituțiile de tip închis, pentru a îmbunătăți situația deținuților și a persoanelor cu probleme de sănătate mintală. 

10 octombrie – Ziua Mondială a Sănătății Mintale

Îndemnul din acest an al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) este să facem din sănătatea mintală și bunăstarea pentru toți o prioritate globală.

 

Pandemia de COVID-19 a creat o criză globală pentru sănătatea mintală, alimentând stresul pe termen scurt și lung și subminând sănătatea mintală a milioane de oameni. Estimările indică creșterea atât a tulburărilor de anxietate, cât și a tulburărilor depresive la peste 25% în primul an de pandemie. În același timp, serviciile de sănătate mintală au fost grav perturbate, iar decalajul de tratament pentru afecțiunile de sănătate mintală s-a mărit.

 

Trebuie să aprofundăm valoarea și angajamentul pe care le acordăm sănătății mintale ca indivizi, comunități și guverne și să potrivim această valoare cu mai mult angajament, implicare și investiții din partea tuturor părților interesate, în toate sectoarele. Trebuie să consolidăm îngrijirea sănătății mintale, astfel încât întregul spectru al nevoilor de sănătate mintală să fie satisfăcut printr-o rețea comunitară de servicii și suport accesibil și de calitate.

 

Stigma și discriminarea continuă să fie o barieră în calea incluziunii sociale și a accesului la îngrijirea potrivită; important – cu toții putem juca rolul în creșterea gradului de conștientizare cu privire la intervențiile preventive în domeniul sănătății mintale, iar Ziua Mondială a Sănătății Mintale este o oportunitate de a face acest lucru în mod colectiv.

 

INSTITUTUL PENTRU DREPTURILE OMULUI DIN MOLDOVA este organizația non-guvernamentală care monitorizează modul în care sunt respectate drepturile persoanelor aflate în spitalele de psihiatrie și Centrele de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități. Prin urmare, protejează victimile torturii, tratamentului inuman și degradant și asigură că demnitatea umană este respectată și valorificată.

Timp de 15 ani, avocații IDOM au ajutat mai multe persoane cu probleme de sănătate mintalăsă-și restabilească capacitatea juridică, astfel, oferindu-le oportunitatea de a trăi o viață împlinită și independentă, în condiții de demnitate și egalitate cu toți. De asemenea, au fost inițiate mai multe cazuri privind redobândirea bunurilor imobiliare ale persoanelor cu dizabilități intelectuale/psihosociale de care au fost deposedate în urma instituționalizării și lipsirii capacității juridice. Din octombrie 2018, la sesizarea IDOM, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, prin care persoanele cu dizabilități mintale declarate incapabile nu au dreptul la vot. În consecință, persoanele cu dizabilități intelectuale/psihosociale pot vota în condiții de egalitate cu ceilalți.

 

#WorldMentalHealthDay

Sănătatea mintală a fiecărui individ trebuie respectată și protejată. Primordial este să conștientizăm asta nu doar în această zi și să ne gândim la persoanele care au probleme de sănătate mintală, mai mult, ele sunt cele care nu-și pot apăra și proteja singure drepturile lor. Implicarea nostră este necesară și importantă.

 

Consultări publice au avut loc la Parlament pe marginea proiectului de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală

Pe 4 octombrie 2022, la Parlament, Comisia protecție socială, sănătate și familie a desfășurat consultări publice pe marginea proiectului de lege privind sănătatea și bunăstarea mintală.
La dezbateri asupra proiectului de lege au participat reprezentanții Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, Oficiului Avocatului Poporului, Ministerului Sănătății, Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurării egalității, Uniunii pentru Echitate și Sănătate, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, UNICEF Moldova, MENSANA Moldova; Centrului Municipal Comunitar de Sănătate Mintală, IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie, USMF „N.Testemițanu”.
Această inițiativă legislativă se încadrează perfect în eforturile de advocacy național, care completează activitățile în cadrul proiectului implementat de IDOM în parteneriat cu AFI în cadrul programului ”Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.

Personalul medical angajat din rândurile poliției afectează drepturile deținuților, raport

Angajarea personalului medical din rândurile lucrătorilor poliției în instituțiile de tip închis crește riscul situațiilor de dublă loialitate și, respectiv, protejarea insuficientă a drepturilor deținuților. Lucrătorii medicali trebuie să fie independenți față de administrația locurilor de deținere, a remarcat Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în contextul prezentării rezultatelor raportului elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.

Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că atunci când personalul medical din rândurile angajațiilor poliției trebuie să ia o decizie de documentare deseori o fac în detrimentul pacientului. Medici sunt loiali administrației penitenciare care ar putea avea probleme în caz de identificare a leziunilor corporale în urma examinării deținuților. Svetlana Doltu a remarcat în acest context că recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii adresată Moldovei ultimile 15 ani se referă la asigurarea independenței și transferului responsabilității pentru sănătatea deținuților către Ministerul Sănătății.

Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a că numărul cazurilor de tortură în instituțiile de tip închis s-a diminuat, dar există situații la nivel legislativ sau la nivel de comunicare între instituții care pot duce la astfel de cazuri.

Vanu Jereghi s-a referit și la un caz particular consemnat la Spitalul Clinic de Psihiatrie. Ministerul Sănătății a refuzat să ofere Institutului pentru Drepturile Omului accesul pentru a evalua situația pacienților din această instituție, dar monitorizarea s-a făcut în cadrul unei comisii a avocatului poporului. „Într-un salon am depistat o persoană cu leziuni multiple de tortură. Omul nu putea ridica mâinile și avea leziuni atât pe față, cât pe picoare, pe corp destul de vizibile. Imediat am depus o sesizare către Procuratură”, a precizat directorul IDOM.

Pe acest caz a fost făcută expertiza medico-legală și expertul legist a descris doar leziunile de pe fața persoanei, deși pe corp el avea mai mult de zece leziuni. Pacienții care erau în același salon au comunicat că persoana deja a fost adusă cu leziuni vizibile, după care a mai fost maltratată și de personalul sanitar.

Alexandru Cebanaș, avocat și consultant în programul de monitorizare și raportare la Institutul pentru Drepturile Omului, a precizat că pe acest caz a fost pornită o urmărire penală.

Potrivit Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Statul trebuie să asigure și să protejeze integritatea fizică și psihică a persoanelor aflate în custodia sa.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/personalul-medical-angajat-din-randurile-politiei-afecteaza-drepturile-detinutil-7967_1092113.html#ixzz7efosUo70

Deficitul de medici se răsfrânge asupra accesului deținuților la asistența necesară, IDOM

Deficitul de resurse umane în instituțiile penitenciare din Moldova, atât insuficiența de personal medical calificat, cât și de personal de supraveghere și securitate, se răsfrânge asupra accesului deținuților la asistența necesară, precum și asupra calității acestei asistențe. În pofida faptului că în instituțiile de tip închis sunt condiții bune de detenție, garanția examinării medicale ca element al prevenirii torturii este cel mai rău implementată și există risc de condamnare dacă nu va fi o cazuistică bine documentată. Constatările au fost făcute de către Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în cadrul prezentării unui raport elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.  

Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că tentativele de dialog între ministere cu repartizarea cadrelor în instituțiile de detenție au progrese nesemnificative. „Această problemă de distribuție și asigurare cu cadre medicale a locurilor de detenție este o problemă sistemică care afectează accesul persoanelor la servicii medicale și se soldează cu rele tratamente anume din acest considerent”, a remarcat Svetlana Doltu.

Experții IDOM, care au efectuat vizite în locurile de detenție, au constatat că rămân insuficiente condițiile pentru acordarea asistenței medicale deținuților. Se constată fenomene de stigmatizare și discriminare care au un impact asupra dreptului deținuților la sănătate. Și condițiile de protejare a confidențialității informației medicale sunt insuficient asigurate. Experții au remarcat și faptul că nu există o procedură clară de evidență a termenului de valabilitate a medicamentelor, în cabinetul medical fiind depistate un număr impunător de medicamente expirate.

În condițiile în care a crescut numărul de persoane care suferă de cancer, se solicită prestarea serviciilor paliative în sistemul penitenciar ori în comunitate pentru deținuți. Raportul IDOM arată că eliberarea din penitenciar a persoanelor pe motiv de boală gravă nu este aplicată. Decizia privind eliberarea de pedeapsă se bazează nu doar pe starea persoanei și pe certificatul medical, ci este condiționată și de obținerea unor autorizații administrative de la serviciile responsabile de securitatea detenției.

Deficitul de resurse umane constat în instituțiile penitenciare este caracteristic și altor instituții de tip închis. Bunăoară, la Centrul de plasament temporar al străinilor din cadrul Biroului Migrație și Azil în general funcția de personal medical a fost redusă, deși este vorba despre un loc de detenție în care statul are angajamentul de a asigura accesul nestingherit la medicină, a precizat Svetlana Doltu.

Potrivit expertei, comunicarea între serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne și izolatoare de detenție provizorie ale MAI este „axată mai mult pe condițiile de detenție și totalmente nimeni nu verifică calitatea actului medical, serviciile care sunt disponibile, medicamentele care sunt utilizate ori neutilizate”.

Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a menționat că există necesitatea de a solicita autoritățile să implementeze recomandările internaționale care spun că angajații medicali din instituțiile de tip închis trebuie să fie sub jurisdicția Ministerului Sănătății.

Pentru a evalua asigurarea efectivă a garanțiilor pentru prevenirea torturii, tratamentului inuman și degradant în locurile de detenție, inclusiv pentru a identifica problemele intersectoriale, experții IDOM au vizitat instituții subordonate Ministerului Afacerilor Interne Ministerului Apărării, Ministerului Justiției și Ministerului Sănătății. Vizitele au avut loc în perioada octombrie-decembrie 2021.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/deficitul-de-medici-se-rasfrange-asupra-accesului-detinutilor-la-7967_1092107.html#ixzz7ef8LakMe

Raport: Deținuții, afectați de personalul medical din rândurile Poliției

Foto și text: ipn.md

Angajarea personalului medical din rândurile lucrătorilor poliției în instituțiile de tip închis crește riscul situațiilor de dublă loialitate și, respectiv, protejarea insuficientă a drepturilor deținuților.

Lucrătorii medicali trebuie să fie independenți față de administrația locurilor de deținere, a remarcat Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în contextul prezentării rezultatelor raportului elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.

Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că atunci când personalul medical din rândurile angajațiilor poliției trebuie să ia o decizie de documentare deseori o fac în detrimentul pacientului.

Medici sunt loiali administrației penitenciare care ar putea avea probleme în caz de identificare a leziunilor corporale în urma examinării deținuților.

Svetlana Doltu a remarcat în acest context că recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii adresată Moldovei ultimile 15 ani se referă la asigurarea independenței și transferului responsabilității pentru sănătatea deținuților către Ministerul Sănătății.

Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a că numărul cazurilor de tortură în instituțiile de tip închis s-a diminuat, dar există situații la nivel legislativ sau la nivel de comunicare între instituții care pot duce la astfel de cazuri.

Vanu Jereghi s-a referit și la un caz particular consemnat la Spitalul Clinic de Psihiatrie. Ministerul Sănătății a refuzat să ofere Institutului pentru Drepturile Omului accesul pentru a evalua situația pacienților din această instituție, dar monitorizarea s-a făcut în cadrul unei comisii a avocatului poporului.

„Într-un salon am depistat o persoană cu leziuni multiple de tortură. Omul nu putea ridica mâinile și avea leziuni atât pe față, cât pe picoare, pe corp destul de vizibile. Imediat am depus o sesizare către Procuratură”, a precizat directorul IDOM.

Pe acest caz a fost făcută expertiza medico-legală și expertul legist a descris doar leziunile de pe fața persoanei, deși pe corp el avea mai mult de zece leziuni.

Pacienții care erau în același salon au comunicat că persoana deja a fost adusă cu leziuni vizibile, după care a mai fost maltratată și de personalul sanitar.

Alexandru Cebanaș, avocat și consultant în programul de monitorizare și raportare la Institutul pentru Drepturile Omului, a precizat că pe acest caz a fost pornită o urmărire penală.

Potrivit Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Statul trebuie să asigure și să protejeze integritatea fizică și psihică a persoanelor aflate în custodia sa.

Conferința face parte din ciclu de conferințe prevăzute în proiectul Agenției de presă IPN „Suport pentru reforma justiției prin mediatizarea în format multimedia a cazurilor de rezonanță de presupusă injustiție”.

Agenția nu poartă răspundere pentru declarațiile publice făcute în spațiul public de către organizatorii conferințelor de presă.

IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.

IDOM: Persoanele aflate în custodia statului, supuse în continuare torturii și relelor tratamente

https://moldova.europalibera.org/a/idom-persoanele-aflate-%C3%AEn-custodia-statului-supuse-%C3%AEn-continuare-relelor-tratamente/32026158.html?fbclid=IwAR3pUebveJl_jV43X57xutvH4EQfeARIQw3KvSkP8g_LpCbou5j8zkEjNe0

text:https://moldova.europalibera.org/ 

Cazurile de tortură și rele tratamente în raport cu persoanele aflate în custodia statului au scăzut, în ultimii ani, dar încă persistă, în ciuda măsurilor întreprinse de autoritățile moldovene, mai ales după protestele din aprilie 2009.

Concluzia aparține Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM), care a monitorizat mai multe locuri privative de libertate și a constatat, într-un recent raport, aplicarea violenței și a relelor tratamente, investigarea ineficientă a cazurilor, neacordarea asistenței medicale adecvate persoanelor ajunse în custodia statului și alte probleme.

Printre cele mai grave cazuri depistate de activiștii pentru drepturile omului au avut loc la Spitalul Clinic de Psihiatrie din orașul Codru, mun. Chișinău, unde sunt plasate inclusiv persoane condamnate la tratament prin constrângere, prin decizii judecătorești.

Acces interzis la Spitalul de Psihiatrie

La Spitalul Clinic de Psihiatrie din Codru – o instituție medico-sanitară publică, în care se prezumă că marea majoritate a pacienților sunt internați prin consimțământ, activiștii IDOM au avut acces doar în curte.

„Culmea, avem acces liber în penitenciar, dar nu avem acces la persoane care sunt plasate, de jure, cu consimțământ liber.”

„Culmea, avem acces liber la poliție, în penitenciar, la cei care au săvârșit infracțiuni sau sunt bănuiți că le-au săvârșit și nu avem acces liber la persoane care în proporție de 90% sunt plasate, de jure, cu consimțământ liber”, spune Vanu Jereghi, directorul IDOM.

Potrivit lui, atât administrația spitalului, cât și Ministerul Sănătății au interzis, în repetate rânduri, la finele anului trecut, accesul și monitorizarea în interiorul instituției.

„Ministerul Sănătății și-a argumentat refuzul spunând că nu există probe că ar fi violări ale drepturilor omului în această instituție și asta în condițiile în care noi avem cel puțin cinci dosare penale pe care le ducem contra torturilor din acest spital, săvârșite inclusiv de medici”, precizează Vanu Jereghi.

„De 20 de ani vizitez instituțiile psihiatrice, indiferent cine a fost la guvernare în perioada asta și ce culoare politica avea conducerea Ministerului Sănătății, și ne-am trezit acum că avem lipsă de acces”, adaugă activistul.

Europa Liberă a cerut Ministerului Sănătății o reacție, pe care nu a primit-o, deocamdată.

Directorul IDOM spune că, în iunie curent, a reușit, totuși, să ajungă în interiorul spitalului din Codru, alături de o echipă de experți a Oficiului Avocatului Poporului. „Am depistat cazuri de tortură destul de grave în această instituție”, constată Jereghi.

Multiplele leziuni corporale invizibile în rapoartele oficiale

Printre cazurile depistate e și cel al unei persoane care avea leziuni vizibile pe toată suprafața corpului, inclusiv pe față, care, spun avocații, ar fi fost provocate de polițiști, atunci când au reținut persoana pentru a o plasa la tratament prin constrângere la Spitalul de Psihiatrie din Codru. Apărătorii nu exclud că actele de tortură au continuat și în interiorul spitalului.

Vanu Jereghi spune că a raportat imediat procuraturii acest caz. Prima expertiza medicală dispusă de procurorul responsabil de caz a indicat doar leziuni pe față și a fost refuzată pornirea urmării penale pe faptă de tortură. Ulterior, la insistența activiștilor pentru drepturile omului și a Avocatului Poporului, a fost deschis, totuși, un dosar penal, instrumentat de un alt procuror.

„Problema este că, între timp, probele (n.r. leziunile corporale) au dispărut. Mai rămân cele din aparatul de fotografiat al Avocatului Poporului și în telefonul meu, precum și patru martori oculari din Oficiul Avocatului Poporului”, explică Vanu Jereghi.

Directorul IDOM susține că, în general, cazurile de tortură și rele tratamente rămân mai frecvente în instituțiile privative de libertate care, sub diferite pretexte, încă restricționează accesul apărătorilor drepturilor omului.

„A trebuit aprilie 2009 ca să schimbăm lucrurile”

Vanu Jereghi constată, totuși, că fenomenul torturii s-a diminuat în ultimii ani, inclusiv datorită mai multor măsuri întreprinse de autoritățile moldovene după protestele anti-guvernamentale violente din aprilie 2009.

„Persoanele reținute își făceau necesitățile într-un vas de 40 de litri, amplasat în celulă.”

„Au fost făcute mai multe eforturi, începând cu schimbarea condițiilor de detenție, mai ales în izolatoarele de detenție provizorie. Anterior, 3-4 ani în urmă, asemenea izolatoare existau în fiecare raion și erau într-o stare deplorabilă, în multe nu exista veceu, iar persoanele reținute își făceau necesitățile într-un vas de 40 de litri, amplasat în celulă. Acum nu mai avem asemenea situații. Toate izolatoarele MAI au fost fie reconstruite de la zero, fie renovate conform standardelor internaționale”, explică directorul IDOM.

În plus, a scăzut considerabil numărul persoanelor reținute, dat fiind că arestul nu se mai aplică „la dreapta și la stânga”. „Din păcate, ne-a trebuit aprilie 2009 ca să schimbăm multe”, constată Vanu Jereghi.

Expertul se arată îngrijorat de modul cum sunt raportate și investigate cazurile de tortură și impunitatea, adică nepedepsirea celor care admit rele tratamente în raport cu persoanele aflate în custodia statului. „Sunt probleme mari și în ceea ce privește expertiza, și în sistemul de justiție, per general. Noi depunem plângeri ca persoanele care se fac vinovate să fie pedepsite. Justiția trebuie să-și facă treaba”, insistă Vanu Jereghi.

Potrivit lui, unul din exemplele care ilustrează poate cel mai bine problemele care mai persistă în sistem este cazul Brăguța, tânărul reținut în trafic de oamenii legii, care a murit într-un izolator după ce a fost bătut și ținut în condiții precare. La 5 ani de la acest caz, nu există încă nicio decizie definitivă și irevocabilă de condamnare.

Eveniment de prezentare a constatărilor și recomandărilor efectuate în urma vizitelor în locurilor de detenție

Pe 8 septembrie 2022 Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a organizat o masă rotundă pentru prezentarea constatărilor și recomandărilor efectuate în urma vizitelor în locurilor de detenție (unele recomandări se vor regăsi și în raportul CAT), inclusiv au avut loc discuţii cu referire la problemele intersectoriale identificate în procesul de monitorizare.
La eveniment au participat reprezentanți ai Inspectoratului General al Poliției, Agenției Naționale a Penitenciarelor, Ministerului Sănătății, Oficiului Avocatului Poporului, Consiliului de Prevenire a Torturii, Ministerului Apărării și al Biroului migralie și azil al Ministerului Afacerilor Interne (BMA).
Această activitate a fost posibilă grație suportului financiar oferit de Fundația Soros Moldova în cadrul proiectului ”Prevenirea și combaterea torturii, abuzului și discriminării a persoanelor private de libertate”.

Comunicat de presă_PREZENTAREA REZULTATELOR MONITORIZĂRII INSTITUȚIILOR DE TIP ÎNCHIS ȘI SITUAȚIA CURENTĂ ÎN ASIGURAREA GARANȚIILOR ÎMPOTRIVA RELELOR TRATAMENTE_08.09.2022

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a organizat astăzi, 08.09.2022 la IPN, o conferință de presă pentru sensibilizarea publicului larg privind situația curentă în asigurarea garanțiilor împotriva relelor tratamente.

Grație suportului financiar al Fundației Soros Moldova, IDOM a implementat în perioada 01.09.2021 – 30.07.2022 proiectul Prevenirea și combaterea torturii, abuzului și discriminării a persoanelor private de libertate”. Acesta a avut ca prioritate creșterea gradului de acceptabilitate a autorităților privind necesitatea de a asigura respectarea garanțiilor împotriva torturii, în special în partea ce ține gradul de independență a lucrătorilor medicali, precum și în vederea asigurării accesului efectiv la serviciile de sănătăte.

Astfel, pe parcursul anului trecut, reprezentanții IDOM au efectuat vizite de monitorizare în instituțiile privative de libertate. Aceste vizite au avut drept scop evaluarea independentă a asigurării efective a garanțiilor pentru prevenirea torturii, tratamentului inuman și degradant în locurile de detenție, În rezultat, aceste activități au servit drept punct de reper pentru realizarea rapoartelor alternative către mecanismele internaționale de apărare a Drepturilor Omului (CAT).

În cadrul conferinței de presă experții IDOM au prezentat situația constatată de fapt în cadrul monitorizării, inclusiv problemele intersectoriale identificate și vor veni cu unele recomandări către autoritățile de resort. De asemenea, au fost prezentate cazuri de tortură și rele tratamente care au fost preluate spre litigare de către avocații IDOM.

Raportul de evaluare a garanțiilor împotriva relelor tratamente poate fi accesat pe siteul idom.md.

Link: https://idom.md/wp-content/uploads/2022/05/IDOM_RAPORT-Relele-tratamente.pdf

Conferința a fost transmisă live și poate fi urmărită în reluare pe canalul de YouTube: https://www.youtube.com/watch?v=oNNqTnV7-aw

În perioada 15-16 august 2022 douăzeci de para-juriști din diferite regiuni și-au consolidat capacitățile privind prestarea serviciilor de suport juridic pacienților cu tuberculoză și membrilor familiilor acestora

În perioada 15-16 august 2022, douăzeci de para-juriști din diferite regiuni ale țării și-au consolidat capacitățile privind prestarea serviciilor de suport juridic pacienților cu tuberculoză și membrilor familiilor acestora.
Această activitate a fost organizată de către Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, grație suportului financiar oferit din resursele grantului Fondului Global pentru Combaterea SIDA, tuberculozei și malariei în cadrul proiectului: ,,Fortificarea controlului tuberculozei și reducerea mortalității prin SIDA în Republica Moldova” 2021-2023.
Cu un cuvânt de salut a venit Vanu Jereghi – directorul executiv al IDOM, prezentând organizația și scopul acestei activități, reiterând importanța reducerii stigmei și discriminării la nivel de comunitate, inclusiv din partea prestatorilor de servicii și suport pentru pacienții cu tuberculoză și membrii familiilor lor.
Pavel Rucșineanu – directorul  Asociației Naționale a Bolnavilor de Tuberculoză din RM (SMIT) a făcut o evaluare a barierelor privind implicarea comunitară, prezentând aspectele de gen şi stigmă în Republica Moldova: bariere identificate la fiecare etapă a parcursului persoanei cu TB.

 

La tema: Drepturile și obligațiile persoanei afectate de TB din perspectiva acordării asistenței medicale a vorbit doamna medic – Diana Condrațchi, care activează în cadrul Departamentului de coordonare al Programului național de răspuns la tuberculoză (PNRT).
Despre drepturile pacientului; exemple de încălcălcări ale drepturilor omului, în special a persoanelor afectate de tuberculoză, dar și despre mecanismele de apărare a drepturilor încălcate au vorbit avocații din cadrul IDOM – Andrei Lungu și Valerian Mămăligă pe parcursul celei de-a doua zi a cursului de instruire pentru para-juriști.

A fost constatată discriminarea în exercitarea dreptului la vot la alegerile prezidențiale din 2016 pe criteriul de dizabilitate și pe cel de asociere cu persoanele cu dizabilități în cazul a doi beneficiari din cadrul unui Centru de Plasament

Amintim că Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a monitorizat exercitarea dreptului la vot de către persoanele cu dizabilităţi mintale în timpul scrutinului prezidențial din 2016. Drept urmare, IDOM a constat că acele alegeri s-au desfășurat cu careva nereguli, întrucât în procesul electoral nu au fost înlăturate barierile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din cele 6 instituții rezidențiale și 3 spitale[1] .

După acel scrutin, IDOM a înaintat cerere privind recunoașterea discrimării în exercitarea dreptului la vot pe criteriu de dizabilitate și pe criteriu de asociere cu persoanele cu dizabilități a doi beneficiari ai Centrului de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități din com. Bădiceni, r. Soroca. Reclamanții Carpova Capitolina și Rău Vitalie au fost reprezentați de avocatul IDOM, Cebanaș Alexandru.

 

Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (CPEDAE) a constatat în cele două cazuri litigate de către IDOM că faptele reprezintă discriminare directă în exercitarea dreptului la vot a persoanelor declarate incapabile pe criteriu de dizabilitate, precum și reprezintă discriminare prin asociere a persoanelor cu dizabilități psihosociale cu persoanele declarate incapabile. Totodată, Consiliul a recomandat modificarea Articolului 13 din Codul Electoral pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități mentale și intelectuale la procesul de vot, deoarece redacția actuală prevedea un tratament discriminatoriu, în contradicție cu prevederile internaționale în materia drepturilor omului.

Prin hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Râșcani din 29 iulie 2021 a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Comisiei Electroale Centrale, care anterior a solicitat anularea deciziei CPEDAE, fiind menținută ca legală decizia prin care se constată discriminarea lui Carpova Capitolina și Rău Vitalie în exercitarea dreptului la vot la alegerile prezidențiale din 2016 pe criteriul de dizabilitate și pe criteriu de asociere cu persoanele cu dizabilități.

Într-un final, pe data de 17 mai 2022, a fost pronunțată decizia Curții de Apel Chișinău prin care a fost respins apelul depus de CEC și s-a mențiut hotărârea instanței de fond din 29 iulie 2021.

Atașat, vedeți Decizia Curții de Apel din 17 mai 2022; hotărârea Judecătoriei Chișinău sediul Rîșcani din 29.07.2021[2], precum și deciziei nr. 127/17 din 29 decembrie 2017 a CPEDAE[3]

3a-1589-21 decizie integrală

[1] https://idom.md/wp-content/uploads/2018/01/Raport-Prezidentiale-2016-IDOM.pdf

[2] https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/fd4f12da-8009-4402-aaa8-04fccab06e59

[3] https://idom.md/wp-content/uploads/2018/02/DECIZIE-CONSILIU-DEPERSONALIZATA.pdf

Judecătorii și procurorii din diferite regiuni ale republicii și-au consolidat capacitățile în vederea combaterii relelor tratamente și altor violări de drepturi ale persoanelor cu probleme de sănătate mintală

În perioada 3-5 august 2022 Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a organizat un training privind ”Consolidarea capacităților judecătorilor și procurorilor în vederea combaterii relelor tratamente și altor violări de drepturi ale persoanelor cu probleme de sănătate mintală. Nediscriminarea grupurilor vulnerabile”.
În calitate de formatori au fost Vanu Jereghi – director executiv al IDOM; Ion Caracuian – expert în procedură penală; Arcadie Astrahan – expert în domeniul sănătății mintale; Andrei Brighidin – expert în drepturile omului și membru al Consiliului pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității; Vladimir Palamarciuc – Doctor în drept, avocat; Lilia Ignatiuc – vicedirector al IMSP Spitalul de Psihiatrie Bălți.
În calitate de participanți au fost judecători și procurori din diferite raioane ale Republicii Moldova.
La începutul evenimentului am fost onorați de prezența Excelenței sale, Ambasadorul Republicii Cehe la Chișinău – domnul Stanislav Kázecký, care a venit cu un cuvânt de salut și susținere, reiterând eficiența organizării la astfel de instruiri.

În următoarea zi am efectuat o vizită de studiu la Spitalul de Psihiatrie Orhei.
Activitatea a fost posibilă grație suportului financiar oferit de către Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin programul TRANSITION și prin intermediul Ambasadei Republicii Cehe la Chișinău, în cadrul proiectului ”Consolidarea capacității autorităților în combaterea relelor tratamente și alte încălcări ale drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor cu probleme de sănătate mintală”.
Formatori și tematici abordate:

Olesea Doronceanu, avocată: „90% dintre medicii care au sesizat încălcarea dreptului la sănătate în timpul pandemiei COVID19 au dorit să rămână în anonimat”

Pandemia COVID-19 nu doar a scos la suprafață vulnerabilitățile din diverse straturi ale sistemului medical, dar a arătat și cât de fragil este dreptul la libertate, viață și sănătate.

Un raport al IDOM (https://idom.md/wp-content/uploads/2021/01/Raport_Final_IDOM-1.pdf), pregătit în baza sesizărilor primite în cadrul Centrului de Criză pentru Drepturile Omului, a arătat că dreptul la ocrotirea sănătății a fost unul dintre cele mai încălcare drepturi în timpul pandemiei. Pacienții au raportat cazuri în care li s-a încălcat dreptul la tratament gratuit și de calitate, dar și dreptul la libera circulație, fiind tratați în instituțiile medicale, practic, cu forța. Se întâmpla dintr-un exces de precauție pentru a nu răspândi infecția COVID, despre care știam atât de puține. De cealaltă parte, medicii au sesizat că le-a fost încălcat dreptul la viață și sănătate. Din păcate, sesizările au rămas doar anonime și până acum niciun lucrător medical nu și-a apărat drepturile în instanță. Malpraxisul în timpul pandemiei este un alt subiect sensibil. Despre toate acestea vorbim în cadrul acestei ediții a podcastului „Sănătos Informațional” cu Olesea Doronceanu, avocată.

AUTOR: IRINA PAPUC

http://sanatateinfo.md/News/Item/11234?fbclid=IwAR1lxLLcGNedIeV5y-xkKOFfYHCl0FrtWocCr3DdzSG40S94gsfD-sW8W-M

 

imagine: http://sanatateinfo.md/

CAZUL IDOM_După 5 ani de procese, femeia va primi desăgubiri morale de 800.000 de lei de la Spitalul Sf. Arhanghel Mihail

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (avocata Olesea Doronceanu) a reprezentat în instanța de judecată interesele acestei tinere.
În 2017 femeia și mama acesteia au solicitat intervenția IDOM și acordarea asistenței juridice în probarea unui pretins caz de malpraxis medical și obținerea pe cale judiciară a compensațiilor materiale și morale cauzate prin acțiunile ilicite ale personalului medical din cadrul unei instituții medicale.
Reclamanta a invocat faptul că în rezultatul unei intervenții chirurgicale i-au fost înlăturate ovarele și trompele uterine, cauzându-i astfel o vătămare corporală gravă și pierderea capacității de reproducere.
După 5 ani de procese, femeia va primi desăgubiri morale de 800.000 de lei de la Spitalul Sf. Arhanghel Mihail.

ADVOCACY PENTRU GESTIONAREA MAI BUNĂ A CRIZEI ÎN DOMENIUL SĂNĂTĂȚII

Începând cu luna iulie 2022 Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) implementează proiectul: ”Advocacy pentru gestionarea mai bună a crizei în domeniul sănătății”, activitate ce face parte din programul ” Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19”, lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și în parteneriat cu People in Need și AFEW International.

În contextul pandemiei de COVID-19, din păcate autoritățile au confirmat infectarea cu Covid-19 a pacienților și a personalului medical/asistent din mai multe instituții medicale cu profil psihiatric sau instituții rezidențiale. Potrivit statisticilor furnizate de autorități, fiecare al cincilea caz de infecție cu COVID-19 este un medic sau alt lucrător din sistemul de sănătate, această statistică este foarte îngrijorătoare deoarece relevă un management defectuos în ceea ce privește pregătirea personalului medical în prevenirea riscului de răspândire și infecția virusului, la fel, lipsa echipamentului și a protecției necesare de care aveau nevoie.

În perioada de implementare, timp de 5 luni, IDOM își propune să facă advocacy și activități de încurajare a dialogului politic cu părțile interesate/autoritățile publice din Republica Moldova. Aceste acțiuni pot influența evoluțiile pe termen mai lung ale mecanismelor de recuperare incluzivă și de reziliență pentru grupurile vulnerabile vizate, prevenirea unui nou val de COVID-19 și monitorizarea politicii fondurilor de recuperare COVID-19. Dacă în prima perioadă a proiectului ne propunem să ne concentrăm pe cercetarea politicilor și stabilirea agendei, atunci, în ultimele trei luni ne vom concentra pe implementarea acțiunilor de advocacy pentru a influența autoritățile asupra implementării acestora. În acest sens, IDOM va dezvolta și organiza (până la sfârșitul lunii noiembrie 2022) 3 mese rotunde cu părțile interesate. La momentul respectiv, reprezentanții IDOM vor participa la procesele naționale de consultare dacă vom avea această oportunitate.

Analiza comună a legislației și a politicilor va contribui nu numai la înțelegerea măsurilor eficiente luate, dar poate crește și identificarea prevederilor legale și a politicilor care încalcă drepturile omului și cu siguranță va duce la modificarea acestora.

La finalul proiectului va fi organizată o conferință de presă pentru comunicarea rezultatelor dezvoltării politicilor, analizelor, opiniilor asupra acțiunilor/inacțiunilor autorităților. Acest lucru poate duce, de asemenea, la o mai bună mobilizare a comunității și creșterea gradului de conștientizare.

În acest proiect, principalii factori interesați de advocacy ar fi mai multe autorități publice din Republica Moldova precum Ministerul de Interne, Inspectoratul General al Poliției, Ministerul Sănătății, Ministerul Muncii și Protecției Sociale și Ministerul Justiției. Este de remarcat faptul că pe parcursul activității sale, IDOM a reușit deja să stabilească relații de parteneriat (formale și informale) cu aceste instituții de stat, astfel, parteneriate au devenit viabile și puternice. De asemenea, reprezentanții IDOM sunt membri ai mai multor grupuri de lucru, formate de unele dintre instituțiile menționate, unde IDOM oferă suport/consiliere pe segmentul drepturilor omului.

Subiectele generale pe care ne propunem să le susținem prin implementarea acestui proiect sunt:

  • Informarea societății cu privire la drepturile omului în contextul pandemiei de Covid-19 și a situației existente privind accesul la servicii medicale, muncă, libera circulație, restricții impuse de autorități etc.;
  • Creșterea gradului de conștientizare și dezvoltarea capacității factorilor de decizie și a altor actori relevanți de a promova și respecta drepturile omului în contextul pandemiei de Covid-19;
  • O mai bună informare a persoanelor aflate în custodia statului (persoane deținute în instituțiile de detenție preventivă, rezidenți ai instituțiilor psihiatrice și ai Centrelor de Plasament pentru Persoane cu Dizabilități (CPTPD) asupra drepturilor lor în contextul pandemiei;
  • Asigurarea faptului că factorii de decizie și alți actori cheie vor implementa cerințele legale pentru a evita practicile discriminatorii în contextul pandemiei de Covid-19;
  • Justiție mai bună pentru persoanele ale căror drepturi sunt afectate în contextul acestei pandemii

IDOM prestează servicii de asistență și consiliere juridică pentru persoanele cu tuberculoză și membrii familiilor acestora

Informații de context

Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS), cu suportul financiar din partea IP Unitatea de Coordonare, Implementare și Monitorizare a Proiectelor în Domeniul Sănătății (UCIMP) oferit din resursele grantului Fondului Global pentru combaterea SIDA, tuberculozei și malariei implementează proiectul ”Fortificarea controlului tuberculozei și reducerea mortalității prin SIDA în Republica Moldova” 2021-2023.

Scopul general al proiectului este de a reduce suferința umană și povara socio-economică asociată cu TB și HIV / SIDA în Moldova, de a contribui la crearea unui mediu favorabil și sisteme care să fie centrate pe persoane, sensibile la gen și bazate pe drepturile omului, pentru a crea un răspuns eficient și durabil la TB și HIV. Obiectivul specific se referă la eliminarea barierelor legate de drepturile omului și de gen și atingerea obiectivului zero discriminare.

Abordarea problemelor legate de drepturile omului este un aspect important al modelului de îngrijire centrat pe persoană, implementarea acestuia fiind un element cheie a Programului Național de Răspuns la tuberculoză pentru anii 2021-2025. O evaluare complexă prin prisma drepturilor omului încă nu a fost realizată în Moldova, cu toate acestea mai multe analize au scos în evidență un șir de bariere și inechități legate de accesul la servicii:

  • Stigma și discriminarea din partea membrilor familiei și a colegilor;
  • Stigma în comunitate, inclusiv stigmatizarea din partea lucrătorilor din domeniul sănătății și a altor servicii de suport;
  • Probleme de confidențialitate din partea prestatorilor de servicii de sănătate și sociale împiedică pacienții, în special în zonele rurale, să viziteze aceste instituții, limitându-le astfel accesul la servicii de tratament și de suport;
  • Dreptul la circulație nu este pe deplin asigurat pentru pacienții cu TB, deoarece pacienții trebuie să urmeze tratamentul la locul de reședință și nu la locul de trai;
  • Izolarea copiilor de părinți sau de tutori prin transportarea lor la ”centrele de reabilitare” din cauza situației socio-economice sau a infecției cu TB la domiciliu;
  • Izolarea mamelor de copii, dacă copilul urmează tratament pentru TB într-un spital;
  • Garanțiile existente la locul de muncă adesea nu sunt respectate de angajatori în practică, în timp ce un pacient cu TB este în concediu medical pentru întreaga perioada de tratament.

Totodată, sistemul de referire către specialiști în asistență juridică a pacienților cu tuberculoză este imperfect, până în prezent nu există un precedent pentru ca un pacient cu tuberculoză să meargă în instanță pentru încălcări ale drepturilor omului, iar prestarea de servicii juridice este nouă pentru comunitatea TB. În acest context, în cadrul proiectului menționat mai sus, urmează a fi realizate un șir de activități pentru asigurarea protecției drepturilor persoanelor cu tuberculoză, inclusiv prin instrumentarea de litigii cu caracter strategic, care vor schimba atitudinile și practicile prestatorilor de servicii și vor împuternici alți pacienți să-și exercite drepturile.

Scopul activităților propuse:

De a contribui la promovarea și protecția drepturilor persoanelor cu tuberculoză și asigurarea accesului acestora la asistența juridică pe durata implementării proiectului ”Fortificarea controlului tuberculozei și reducerea mortalității prin SIDA în Republica Moldova” – 2021-2023.

Grupul țintă: Persoanele cu tuberculoză și membrii familiilor acestora

Obiective:

IDOM are următoarele responsabilități și sarcini majore:

  • inițierea de litigii cu caracter strategic pentru cazurile  de încălcare a drepturilor persoanelor cu tuberculoză cu instrumentarea a 9 cazuri anual;
  • acordarea asistenței juridice persoanelor cu tuberculoză și familiilor acestora;
  • documentarea cazurilor de încălcare a drepturilor omului față de persoanele cu tuberculoză și asistența juridică calificată acestora;
  • organizarea activităților informative de grup pentru educarea culturii juridice a persoanelor cu tuberculoză;
  • creșterea gradului de conștientizare cu privire la asistența juridică în rândul ONG-lor active în domeniul TB, consolidarea capacităților membrilor comunității TB pentru a servi în calitate de primul punct de contact în asigurarea accesului la justiție;
  • stabilirea conexiunilor cu activitățile de monitorizare comunitară a accesului și calității serviciilor TB în raport cu respectarea drepturilor omului;
  • organizarea întâlnirilor cu autoritățile publice locale și liderii comunității pentru informare și prevenirea încălcării drepturilor omului și promovarea incluziunii;
  • pledoarie în promovarea și respectarea drepturilor persoanelor cu tuberculoză;
  • suport Programului Național de răspuns la tuberculoză în revizuirea actelor normative și gestionarea anumitor situații legate de încălcarea drepturilor pacienților cu TB;
  • elaborarea unui algoritm/ghid de referire a persoanelor cu TB și membrilor familiei acestora către servicii de asistență juridică, pilotarea acestui algoritm și ajustarea la necesitate.

 

 

IDOM a inițiat patru cazuri noi de litigare strategică în cadrul proiectului ,,Prevenirea și combaterea torturii, abuzului și discriminării a persoanelor private de libertate”

Grație suportului financiar al Fundației Soros Moldova, IDOM implementează, începând cu luna septembrie 2022, proiectul: ,,Prevenirea și combaterea torturii, abuzului și discriminării a persoanelor private de libertate”.

Unul din obiectivele proiectului este Litigarea strategică, care reprezintă activitatea de determinare a autorităților de a accepta necesitatea de a produce schimbări. Drept obiectiv de sensibilizare, proiectul își propune inițierea a 4 cazuri de litigare.

Reamintim că directorul Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova – Vanu Jereghi a participat la o discuție cu Avocatul Poporului – Ceslav Panico. În cadrul acelei întâlniri a fost discutat subiectul de continuitate al parteneriatului dintre IDOM și Oficiul Avocatului Poporului. De asemenea, a fost solicitată asigurarea livrării către ONG a cazurilor de litigare strategică ce derivă din activitatea Oficiului Avocatului Poporului (Ombudsman) și Consiliul pentru Prevenirea Torturii (CpPT/NPM) care, conform legislației naționale, sunt entitățile îndreptățite să efectueze vizite de monitorizare în toate locurile de detenție și să elaboreze rapoarte de evaluare.

Dat fiind faptul că echipa de implementare a proiectului din cadrul IDOM a întâlnit anterior obstacole în accesul în IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru, respectiv, inițierea unui caz de litigare strategică în spitalele de psihiatrie a fost posibilă doar cu efectuarea unei vizite de monitorizare inopinate efectuate de reprezentanții IDOM în comun cu reprezentanții Oficiului Avocatului Poporului.

CAZUL: A.G.

Statut procesual pe dosarul penal: victima a infracțiunii prevăzute de art. 166/1 alin. (2) lit. b) şi c) din Codul Penal al RM.

Preluarea și acordarea asistenție juridice pe cazul de litigare strategică A.G., deținut în IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru în secția închisă de tratament medical prin constrângere, regim obișnuit, victimă pe procesul penal pornit la demersul IDOM prin care s-a solicitat pornirea urmăririi penale în baza existenţei unei bănuieli rezonabile de comiterea infracţiunii prevăzută de art.166/1 alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal, adică “cauzarea intenţionată a unei dureri sau a suferinţei fizice ori psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, de către o persoană publică sau de către o persoană care, de facto, exercită atribuţiile unei autorităţi publice, sau de către orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau cu consimţămîntul expres ori tacit al unei asemenea persoane, săvîrşită asupra a două persoane, de către două sau mai multe persoane”. UP este condusă și exercitată de procuratura mun. Chișinău, oficiul Centru.

Alte trei cazuri ce se referă la Instituțiile de Detenție Preventivă au fost furnizate către IDOM, la fel, de Oficiul Avocatului Poporului. Pe marginea acestor cazuri au fost, de asemenea, inițiate procese de litigare strategică.

CAZUL I: Guțu Gh.

Statutul procesual pe dosar: victima infracțiunii prevăzute de art. art. 166/1 alin. (2) lit. b) şi c) din Codul Penal al RM.

CAZUL II ȘI III: Amirov Ascarli și Anastasia Luțenco 

Statut procesual pe dosarul penal: victime a infracțiunii prevăzute de art. 166/1 alin. (2) lit. b) şi c) din Codul Penal al RM.

Amirov este de origine din Tadjikistan, iar Anastasia este moldoveancă. Ei au fost torturați de colaboratorii de poliţie ai Sectorului de poliţie nr. 6 al IP Botanica a DP mun. Chişinău, aflîndu-se în incinta sectorului de poliţie sus menţionat, le-a fost aplicată forţa fizică.

Din cele relatate rezultă o bănuială rezonabilă de comiterea infracţiunii prevăzută de art. 166/1 alin. (2) lit. b) şi c) din Codul Penal al RM, adică “cauzarea intenţionată a unei dureri sau a suferinţei fizice ori psihice, care reprezintă tratament inuman ori degradant, de către o persoană publică sau de către o persoană care, de facto, exercită atribuţiile unei autorităţi publice, sau de către orice altă persoană care acţionează cu titlu oficial sau cu consimţămîntul expres ori tacit al unei asemenea persoane, săvîrşită asupra a două persoane, de către două sau mai multe persoane de către procurorul în procurtatura mun. Chișinău, oficiul Botanica s-a decis: Pornirea urmăririi penale pe circumstanţele expuse în partea descriptivă a prezentei ordonanţe, în baza existenţei unei bănuieli rezonabile de comiterea infracţiunii prevăzută de art.1661 alin. (2) lit. b) şi c) din Codul penal.

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a organizat la Centrul de Sănătate Publică din Edineț o masă rotundă privind consolidarea eforturilor de îmbunătățire a managementului în domeniul tuberculozei

Grație suportului financiar oferit din resursele grantului Fondului Global pentru Combaterea SIDA, tuberculozei și malarie în cadrul proiectului: ”Fortificarea controlului tuberculozei și reducerea mortalității prin SIDA în Republica Moldova” 2021-2023, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a organizat pe data de 22 iunie 2022 o masă rotundă la Centrul de Sănătate Publică din Edineț.

În acest context, a fost inițiat un dialog constructiv privind consolidarea eforturilor de îmbunătățire a managementului în domeniul tuberculozei. Reprezentanții IDOM au făcut o prezentare a cadrului legal relevant pentru sănătate, controlul infecțiilor și drepturile omului.

În cadrul discuției a fost abordat aspectul de tratament al tuberculozei, problemele cu care se confruntă personalul medical dar și persoanele cu tuberculoză. De asemenea, au fost împărtășite experiențele din acest domeniu. La eveniment au participat reprezentanți ai instituțiilor implicate în furnizarea de servicii medicale persoanelor afectate de tuberculoză, printre care medici de familie, medici și asistenți medicali epidemiologi.

 

Reprezentanții IDOM s-au întâlnit cu personalul polițienesc și au discutat despre reținerea persoanelor cu probleme de sănătate mintală și plasarea/deținerea acestora în IP Bălți

Conform Acordului de colaborare dintre Inspectoratul General al Poliției şi Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova, precum și grație suportului financiar oferit de către Ministerul Afacerilor Externe al Republicii Cehe prin programul TRANSITION și prin intermediul Ambasadei Republicii Cehe la Chișinău, IDOM organizează instruiri pentru personalul polițienesc responsabil de reținerea persoanelor cu probleme de sănătate mintală și plasarea/deținerea acestora în locurile privative de libertate în cadrul proiectului ”Consolidarea capacității autorităților în combaterea relelor tratamente și alte încălcări ale drepturilor omului, inclusiv ale persoanelor cu probleme de sănătate mintală”.

În scopul realizării activităților sus-menționate, de comun acord cu Direcția interacțiune justiție şi Secția detenție și escortă din cadrul IGP, IDOM a organizat pe 23 iunie 2022, un focus-grup la Inspectoratul de Poliție din Bălți. La eveniment au participat șeful Inspectoratului de Poliție, șeful Serviciului detenție și escortă, șeful Secției urmărire penală, șeful Secției investigare infracțiuni, șeful Secției securitate publică, șeful Serviciului cooperare operațională, șeful Serviciului interacțiune comunitară și ofițerii superiori ai Sectoarelor de Poliție din regiune. Pe de altă parte, în scopul iniţierii unei comunicări constructive, au fost invitate să participe la dialog vice-directoarea Spitalului de Psihiatrie din Bălți și șefa Serviciului Social din cadrul Centrului de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilităţi din Bălți.

Pe această cale le mulţumim participanţilor pentru deschidere, implicare şi participare la eveniment.