În Republica Moldova, persoanele cu dizabilități se numără printre cei mai vulnerabili membri ai societății moldovenești. Mai mult, accesul acestora pe piața muncii este limitat, astfel rata de ocupare este de 3 ori mai mică față de întreaga populație.  

Republica Moldova a ratificat Convenția cu privire la drepturile persoanelor cu dizabilități (denumită în continuare Convenția ONU) în 2010, astfel, cadrul legal este întărit de atunci, iar țara se află în proces de efectuare a unor revizuiri cuprinzătoare continue ale cadrului său juridic național pentru a-l armoniza pe deplin cu prevederile Convenției. Deși au fost făcuți câțiva pași pozitivi în ceea ce privește protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu dizabilități, Moldova în continuare trebuie să lucreze la dezvoltarea, implementarea și promovarea unei abordări comprehensive de politici, programe și inițiative consecvente, reforme juridice și servicii cu privire la persoanele cu probleme de sănătate mintală pentru a le împuternici și de a promova participarea în mod egal și contribuția acestora într-o societate cu ceilalți cetățeni. 

De mai mulți ani, IDOM efectuează vizite de monitorizare în Centrele de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități (denumite în continuare CPTPD), astfel evaluează periodic în ce măsură este asigurat accesul pe piața muncii a rezidenților din aceste centre. În rezultat, se observă că aceste instituții nu țin cont de nevoile beneficiarilor, întrucât administrația nu poate oferi un mediu instituțional favorabil pentru a-i implica în câmpul muncii.

Din discuțiile purtate cu mai mulți beneficiari, IDOM a remarcat faptul că unii își doresc să lucreze, dar nu știu unde sau nu sunt remunerați pentru munca lor. Doar un număr foarte mic de beneficiari sunt angajați oficial în muncă, făcând anumitre lucrări pe teritoriul instituțiilor, la fermă, seră, bibliotecă, croitorie etc.

Luând în considerare aceste provocări, dat și grație suportului financiar al Ministerului Federal al Afacerilor Externe al Germaniei, IDOM implementează un nou proiect începând cu 1 februarie 2023. Astfel, timp de 8 luni se vor desfășura o serie de activități menite să asigure accesul pe piața muncii, contribuind la crearea unor șanse egale la angajare a persoanelor cu probleme de sănătate mintală, respectându-le și garantându-le drepturile indiferent de sex, rasă sau etnie, religie sau convingeri, vârstă sau orientare sexuală.

 În cadrul proiectului, IDOM își propune să monitorizeze și să evalueze în continuare situația în cele 6 Centre de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități; să realizeze focus-grupuri; să organizeze traininguri pentru personalul centrelor și actorii din sectorul public/privat/agenți economici; să participe la revizuirea politicilor și reglementărilor interne legate de ocuparea forței de muncă; să colaboreze cu autoritățile relevante și cu administrația centrelor; să inițieze proceduri de litigii; să desfășoare activități de conștientizare a potențialilor angajați prin îmbunătățirea imaginii persoanelor cu probleme de sănătate mintală în domeniul muncii; să efectueze o evaluare a modului în care este asigurată angajarea acestora de către Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și să informeze beneficiarii CPTPD despre dreptul lor la muncă și șansele egale de angajare.

A fost constatată discriminarea în exercitarea dreptului la vot la alegerile prezidențiale din 2016 pe criteriul de dizabilitate și pe cel de asociere cu persoanele cu dizabilități în cazul a doi beneficiari din cadrul unui Centru de Plasament.

Amintim că Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a monitorizat exercitarea dreptului la vot de către persoanele cu probleme de sănătate mintală în timpul scrutinului prezidențial din 2016. Drept urmare, IDOM a constat[1] că acele alegeri s-au desfășurat cu careva nereguli, întrucât în procesul electoral nu au fost înlăturate barierile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din cele 6 instituții rezidențiale și 3 spitale .

După acel scrutin, IDOM a înaintat cerere privind recunoașterea discrimării în exercitarea dreptului la vot pe criteriu de dizabilitate și pe criteriu de asociere cu persoanele cu dizabilități a doi beneficiari ai Centrului de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități din com. Bădiceni, r. Soroca. Reclamanții Carpova Capitolina și Rău Vitalie au fost reprezentați de avocatul IDOM, Cebanaș Alexandru.

Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (CPEDAE) a constatat în cele două cazuri litigate de către IDOM că faptele reprezintă discriminare directă în exercitarea dreptului la vot a persoanelor declarate incapabile pe criteriu de dizabilitate, precum și reprezintă discriminare prin asociere a persoanelor cu dizabilități psihosociale cu persoanele declarate incapabile. Totodată, Consiliul a recomandat modificarea Articolului 13 din Codul Electoral pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități mentale și intelectuale la procesul de vot, deoarece redacția actuală prevedea un tratament discriminatoriu, în contradicție cu prevederile internaționale în materia drepturilor omului[2].

Printr-o decizie judecătorească, în 2021 a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Comisiei Electroale Centrale, care anterior a solicitat anularea deciziei CPEDAE[3].

În primăvara lui 2022, a fost pronunțată decizia Curții de Apel Chișinău[4] prin care a fost respins apelul depus de CEC și s-a mențiut hotărârea instanței de fond.

Curtea Supremă de Justiție a RM, prin decizia sa din 23.11.2022, a menținut decizia Curtea de Apel Chișinău prin care s-a constatat[5] că ”CEC urma să conlucreze cu Ministerul Justiţiei şi registrator pentru a asigura acurateţea datelor din Registru în ceea ce priveşte informaţia referitoare la  rezidenţii Internatului Psihoneurologic şi lista nominală a celor declaraţi incapabili, pentru a nu admite îngrădirea dreptului la vot.”

Dat fiind faptul că această conlucrare nu s-a asigurat la timp, a cauzat obstrucţionarea dreptului la vot a persoanelor terţe/intervenienţilor accesorii Rău Vitalie şi Carpova Capitolina, în ziua alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016.

În acest sens, Colegiul judiciar al Curții de apel Chișinău si CSJ apreciază ca fiind corecte concluziile instanţei de fond că, nu pot fi plauzibile scuzele CEC-lui, la fel şi sugestiile contestării acţiunilor biroului sau secţiei de votare, fie detaşarea de responsabilităţile funcţionale în materia electorală, or, Statul în persoana CEC-lui, trebuie să îndeplinească obligaţiile pozitive (conform jurisprudenţei CEDO) materializate în asigurarea accesului efectiv al tuturor persoanelor la procesul electoral, în caz Pagină 15 din 17 contrar acest drept fiind unul iluzoriu. Din aceste considerente, CPEDAE a şi recomandat (nu obligat) CEC-lui să asigure buna aplicare a mecanismului de administrare a Registrului de Stat al Alegătorului prin conlucrarea cu instituţiile de resort, pentru a nu admite fapte similare pe viitor. Sunt relevante şi trimiterile instanţei de fond la hotărârea Curţii Constituţionale din 11 octombrie 2018, prin care s-a declarat neconstituţional art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, astfel fiind consolidate post factum concluziile CPEDAE enunţate în decizia contestată, inter alia remediate deficienţele legislative consemnate la fel de CPEDAE. În contrast, nu pot fi reţinute afirmaţiile părţii reclamante, precum CPEDAE ar fi constatat neconstituţionalitatea dispoziţiei enunţate, or, de fapt, CPEDAE şi-a exercitat competenţa exclusivă conferită de lege în sensul constatării faptelor de discriminare şi nu a intervenit în abilităţile Curţii Constituţionale.

[1] https://idom.md/wp-content/uploads/2018/01/Raport-Prezidentiale-2016-IDOM.pdf

[2] https://idom.md/wp-content/uploads/2018/02/DECIZIE-CONSILIU-DEPERSONALIZATA.pdf

[3] https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/fd4f12da-8009-4402-aaa8-04fccab06e59

[4] 3a-1589-21 decizie integrală

[5] http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=69597

Decizia Curtii constitutionale refer la dreptul la vot:

https://www.constcourt.md/public/ccdoc/hotariri/hcc_25_sesizarea_105g_2018.pdf

Pe 29 noiembrie 2022 Administrația Națională a Penitenciarelor (ANP) a organizat o masă rotundă în vederea discutării proiectului Regulamentului sanitar în cadrul sistemului administrației penitenciare. Evenimentul a avut loc în sediul ANP.

Pandemia COVID-19 a fost și este o provocare la nivel național, inclusiv pentru sistemul penitenciar, accentuând importanța alinierii politicilor de sănătate din locurile de detenție la standardele naționale și promovarea răspunsului național comprehensiv la situații de criză. Evidențierea importanței reformelor și a investițiilor în domeniul sănătății, precum și a rezilienței economice, sociale și instituționale, în scopul creșterii nivelului de pregătire pentru situații de criză și a capacității de reacție la criză. Acest proiect de Regulament sanitar vine să substituie precedentul Regulament sanitato-epidemiologic care este unul învechit (din 2006) și nu corespunde nevoilor actuale în vederea respectării cerințelor și normelor sanitaro-igienice actuale.

Această activitate a fost realizată în parteneriat cu Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), Centrul de Sănătate și Dezvoltare Comunitară (AFI) și Centrul Pas cu Pas regiunea sud, în cadrul programului:  ,,Parteneriatul Estic – solidaritate COVID-19” lansat de Comitetului Helsinki din Olanda (NHC) pentru alinierea politicilor în controlul COVID-19 în locurile de detenție celor naționale.

Angajarea personalului medical din rândurile lucrătorilor poliției în instituțiile de tip închis crește riscul situațiilor de dublă loialitate și, respectiv, protejarea insuficientă a drepturilor deținuților. Lucrătorii medicali trebuie să fie independenți față de administrația locurilor de deținere, a remarcat Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în contextul prezentării rezultatelor raportului elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.

Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că atunci când personalul medical din rândurile angajațiilor poliției trebuie să ia o decizie de documentare deseori o fac în detrimentul pacientului. Medici sunt loiali administrației penitenciare care ar putea avea probleme în caz de identificare a leziunilor corporale în urma examinării deținuților. Svetlana Doltu a remarcat în acest context că recomandarea Comitetului European pentru Prevenirea Torturii adresată Moldovei ultimile 15 ani se referă la asigurarea independenței și transferului responsabilității pentru sănătatea deținuților către Ministerul Sănătății.

Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a că numărul cazurilor de tortură în instituțiile de tip închis s-a diminuat, dar există situații la nivel legislativ sau la nivel de comunicare între instituții care pot duce la astfel de cazuri.

Vanu Jereghi s-a referit și la un caz particular consemnat la Spitalul Clinic de Psihiatrie. Ministerul Sănătății a refuzat să ofere Institutului pentru Drepturile Omului accesul pentru a evalua situația pacienților din această instituție, dar monitorizarea s-a făcut în cadrul unei comisii a avocatului poporului. „Într-un salon am depistat o persoană cu leziuni multiple de tortură. Omul nu putea ridica mâinile și avea leziuni atât pe față, cât pe picoare, pe corp destul de vizibile. Imediat am depus o sesizare către Procuratură”, a precizat directorul IDOM.

Pe acest caz a fost făcută expertiza medico-legală și expertul legist a descris doar leziunile de pe fața persoanei, deși pe corp el avea mai mult de zece leziuni. Pacienții care erau în același salon au comunicat că persoana deja a fost adusă cu leziuni vizibile, după care a mai fost maltratată și de personalul sanitar.

Alexandru Cebanaș, avocat și consultant în programul de monitorizare și raportare la Institutul pentru Drepturile Omului, a precizat că pe acest caz a fost pornită o urmărire penală.

Potrivit Convenţiei Europeane a Drepturilor Omului, nimeni nu poate fi supus torturii, nici pedepselor sau tratamentelor inumane ori degradante. Statul trebuie să asigure și să protejeze integritatea fizică și psihică a persoanelor aflate în custodia sa.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/personalul-medical-angajat-din-randurile-politiei-afecteaza-drepturile-detinutil-7967_1092113.html#ixzz7efosUo70

Deficitul de resurse umane în instituțiile penitenciare din Moldova, atât insuficiența de personal medical calificat, cât și de personal de supraveghere și securitate, se răsfrânge asupra accesului deținuților la asistența necesară, precum și asupra calității acestei asistențe. În pofida faptului că în instituțiile de tip închis sunt condiții bune de detenție, garanția examinării medicale ca element al prevenirii torturii este cel mai rău implementată și există risc de condamnare dacă nu va fi o cazuistică bine documentată. Constatările au fost făcute de către Svetlana Doltu, expertă în domeniul managementului în sănătate publică și sănătatea în locurile de detenție, în cadrul prezentării unui raport elaborat de Institutul pentru Drepturile Omului privind relele tratamente în locurile privative de libertate.  

Într-o conferință de presă la IPN, experta a declarat că tentativele de dialog între ministere cu repartizarea cadrelor în instituțiile de detenție au progrese nesemnificative. „Această problemă de distribuție și asigurare cu cadre medicale a locurilor de detenție este o problemă sistemică care afectează accesul persoanelor la servicii medicale și se soldează cu rele tratamente anume din acest considerent”, a remarcat Svetlana Doltu.

Experții IDOM, care au efectuat vizite în locurile de detenție, au constatat că rămân insuficiente condițiile pentru acordarea asistenței medicale deținuților. Se constată fenomene de stigmatizare și discriminare care au un impact asupra dreptului deținuților la sănătate. Și condițiile de protejare a confidențialității informației medicale sunt insuficient asigurate. Experții au remarcat și faptul că nu există o procedură clară de evidență a termenului de valabilitate a medicamentelor, în cabinetul medical fiind depistate un număr impunător de medicamente expirate.

În condițiile în care a crescut numărul de persoane care suferă de cancer, se solicită prestarea serviciilor paliative în sistemul penitenciar ori în comunitate pentru deținuți. Raportul IDOM arată că eliberarea din penitenciar a persoanelor pe motiv de boală gravă nu este aplicată. Decizia privind eliberarea de pedeapsă se bazează nu doar pe starea persoanei și pe certificatul medical, ci este condiționată și de obținerea unor autorizații administrative de la serviciile responsabile de securitatea detenției.

Deficitul de resurse umane constat în instituțiile penitenciare este caracteristic și altor instituții de tip închis. Bunăoară, la Centrul de plasament temporar al străinilor din cadrul Biroului Migrație și Azil în general funcția de personal medical a fost redusă, deși este vorba despre un loc de detenție în care statul are angajamentul de a asigura accesul nestingherit la medicină, a precizat Svetlana Doltu.

Potrivit expertei, comunicarea între serviciul medical al Ministerului Afacerilor Interne și izolatoare de detenție provizorie ale MAI este „axată mai mult pe condițiile de detenție și totalmente nimeni nu verifică calitatea actului medical, serviciile care sunt disponibile, medicamentele care sunt utilizate ori neutilizate”.

Vanu Jereghi, director executiv al Institutului pentru Drepturile Omului, a menționat că există necesitatea de a solicita autoritățile să implementeze recomandările internaționale care spun că angajații medicali din instituțiile de tip închis trebuie să fie sub jurisdicția Ministerului Sănătății.

Pentru a evalua asigurarea efectivă a garanțiilor pentru prevenirea torturii, tratamentului inuman și degradant în locurile de detenție, inclusiv pentru a identifica problemele intersectoriale, experții IDOM au vizitat instituții subordonate Ministerului Afacerilor Interne Ministerului Apărării, Ministerului Justiției și Ministerului Sănătății. Vizitele au avut loc în perioada octombrie-decembrie 2021.

Citește mai mult: https://www.ipn.md/ro/deficitul-de-medici-se-rasfrange-asupra-accesului-detinutilor-la-7967_1092107.html#ixzz7ef8LakMe