Categorie: COVID-19
Pe timpul pandemiei medicilor le-au fost încălcate drepturile salariale, precum și dreptul de a fi protejați la locul de muncă
IDOM: Lipsa personalului medical calificat s-a simțit și mai acut atunci când a început pandemia de COVID-19
Адвокат: В условиях пандемии в Молдове нарушаются права человека
Restricțiile impuse în contextul pandemic au generat încălcări ale dreptului omului, IDOM
COMUNICAT DE PRESĂ
Invitație
Istorii traumatizante ale celor răpuși de Covid și ce a rămas în urma lor
Sursa: jurnal.md
În Republica Moldova au fost confirmate pană acum peste 107.000 de infectări și 2.290 de decese asociate coronavirusului. Primul caz de COVID confirmat în RM a fost la începutul lunii martie. La aproape nouă luni distanță, oameni de rând, personalități sau lucrători medicali din prima linie uciși de virus au ajuns cifre seci în statisticile oficiale. Virusul dezumanizează și moartea lor nu mai surprinde acum pe nimeni. Pacienții sunt batjocoriți în spitale, iar de umilințe au parte chiar și unele rude ale bolnavilor. Unele cazuri de-a dreptul traumatizante au fost relatate la „Jurnalul Săptămânii”, de la Jurnal TV.
Cazul expus mai jos este preluat spre litigare de către Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova în cadrul proiectului Centrul de Criză pentru Drepturile Omului în contextul Covid-19. Proiectul este finanțat din resursele Uniunii Europene și al Fundației Soros Moldova.
Andrei Gaideu, un bărbat de 64 de ani, din raionul Criuleni, a fost depistat cu COVID și internat în secția de reanimare la două săptămâni după ce a suferit o intervenție chirurgicală la Institutul de Medicină Urgentă. Soția bărbatului susține că imediat după operație au stat izolați la domiciliu pentru a nu se contamina cu temutul virus. Femeia susține că soțul nu a fost testat după externare din spital.
„El a fost cu câteva zile înainte și a dat testul la COVID. Pe 18 a fost operat și pe 24 a fost externat. Mergea în costele, parcă binișor, iar peste câteva zile s-a început temperatura. Tocmai vineri, sâmbătă, duminică, când erau sărbătorile. Eu m-am dus la punctul medical și am spus că soțul are febră după operație. Ce să fac? Ea zice: adresați-vă la medicul care a operat”, spune soția bărbatului din Criuleni, care și-a văzut soțul plecând de acasă pe picioare, iar după trei zile a primit vestea că acesta a murit.
„Luni dimineață starea lui era mai gravă și am sunat la urgență. Și de la urgență l-au internat în reanimare. Marți eu am sunat și mi-au spus că e grav, dar stabil și dacă vrem să-i ducem mancare de acasă. Marți nu m-am dus, m-am dus pe data de 3. Cum am ajuns acolo mi-au zis că lui i s-a făcut testul și are COVID. Eu eram în autoizolare și joi s-a dus fiica lui cuscra, i-a transmis mancarea și i-au zis că de mâncat mănâncă tot, că e grav, dar nu e mai rău. Joi seara, după ce fata a venit acasă, la ora 22 mi-a spus că a avut stop cardiac și a decedat”, povestește soția răposatului.
Femeia este aproape sigură că soțul ei a fost infectat în spital. Doamna Zinaida așteaptă de mai bine de două luni dosarul medical al soțului ca să știe exact cum a fost tratat.
„Oleacă de suspiciuni am avut parcă și băiatul a zis că hai să dăm să vedem, să scriem plângere și să vedem cum s-a lecuit. Se anchetează, au fost anchetatorii, am dat documentele care mi-au fost date de la spital și de la morgă. Cred că de la spital s-a infectat, că așa repede acasă el nici nu a avut de unde să se molipsească, că în ogradă ședea izolat. Cred că din spital acolo s-a îmbolnăvit cu Covid”, afirmă Zinaida Gaideu.
De aceeași părere sunt și cuscrii familiei Gaideu, care imediat după externare l-au luat acasă cu mașina, pentru a nu-l expune riscului în transportul public. Atât Andrei Gaideu, cât și cuscrul său, au stat acasă izolați. Zinaida Gaideu povestește că abia după o săptămână cuscrul său a plecat la un sanatoriu din Vadul lui Vodă. La câteva zile după cazare, a apărut febra și a început să se simtă rău. Angajații sanatoriului i-ar fi recomandat bărbatului să plece acasă și să facă investigații.
Reprezentanții Sanatoriul Bucuria nu au răspuns la telefon pentru a comenta situația.
Bărbatul avea 57 de ani, iar rudele spun că era sănătos. După cinci zile de aflare la sanatoriu, a început să se simtă rău. Soția bărbatului nu își poate explica de ce administrația sanatoriului nu a chemat ambulanța, dar l-au trimis acasă, fiind deja cu febră.
Odată ajuns acasă, bărbatul a început să își facă griji pentru cei dragi, iar pentru a-i proteja, s-a izolat. Fără să cunoască de la ce au apărut durerile, dar și ce tratament să urmeze la domiciliu, acesta a sunat la 112.
„A venit ambulața și m-au interogat pe mine la poartă, cu cine a stat în contact. I-am zis că el acum două ore a venit de la sanatoriu, a ieșit la balcon și a așteptat. Om în putere, energic, doar îl deranja gâtul și parcă oleacă începu și tusea și avea temperatura 38,5. Medicul nu a vrut să-l ia la spital. Ea tot întreba: mata ce spui? Da el: ce, mergem la raion. Da ea întreabă: dar vrei? Și el zicea că eu nu vreau la spital, dar vreau să știu de la ce este gatul”, povestește soția bărbatului, Zinaida Saratean.
Până la urmă, bărbatul a fost luat cu ambulanța și dus la spitalul din Criuleni.
Zilnic, familia se interesa de starea de sănătate a bărbatului, iar medicii din secție îi asigurau că totul este sub control și că nu au nevoie de medicamente suplimentare.
„Fiica suna în secție și întreba cum e pacientul Saratean. Am mers acolo, am vorbitcu șefa secției, doamna Novacovskaia, o știu, infecționistă din policlinică. Dumneaei spunea că nu trebuie nimic, că au totul”, povestește soția răposatului.
La câteva zile, bărbatul a fost transferat la terapie intensivă. Rudele au fost anunțate că anume acolo pacientul va fi tratat cu un aparat performant. La parter, bărbatul ar fi beneficiat de mai mult oxigen, afirmau medicii. În realitate, pacientul era deja dependent de oxigen. Mare le-a fost mirarea să afle că buteliile cu oxigen sunt instalate afară, iar paznicul spitalului ar fi fost persoana direct responsabilă să le schimbe după epuizare.
„Balonașul stătea după geam, după perete, afară, și îl schimba paznicul care păzește spitalul”, spune femeia.
Timp de o săptămână, familia pacientului stătea de pază la poarta spitalului să monitorizeze epuizarea buteliilor cu oxygen. Rudele susțin că doar astfel erau convinși că tatăl lor va avea oxygen. Cu toate acestea nu erau siguri că anume butelia tatălui era schimbată.
„Ei planificau că butelia de oxigen ajunge pentru șase ore, dar deseori se termina și la trei, și la patru ore. Și tatăl socru ne telefona pe noi ca să telefonăm noi să vină să le schimbe butelia că la numărul lui nu mai răspuneau. Venea paznicul, un om în varstă, și până schimba… Ultima zi, când el nu mai putea să sune, am stat 24 de ore acolo, am schimbat eu butelia că am văzut că la trei ore s-a terminat și nu mai era nimeni acolo. Am și video unde paznicul spune că el nu știe de ce se termină butelia”, spun rudele bărbatului.
Nemulțumită de situația creată, familia s-a dus să ceară socoteală medicului responsabil de secția COVID din spitalul raional Criuleni.
„Referitor la acuzațiile pacienților că dumnealor sunau paznicul nu vă pot da nicio explicație. Nu am fost la curent cu apelurile lor, sunt de 3 luni in urmă. Ceea ce ține de afirmația că le schimba paznicul, el nu este paznic. Este o persoană instruită, cu studii în domeniu de funcționare a buteliilor cu oxigen. Doar că da, este din sistemul gospodăresc auxiliar și pentru rudele pacienților par a fi toți paznici”, a declarat Irina Guzun, reprezentanta administrației Spitalului raional Criuleni.
Familia mai susține că lucrătorii medicali nu întreprindeau nimic pentru a salva viața bărbatului, în timp ce starea acestuia de sănătate se agrava de la o zi la alta.
Chiar din primele zile de aflare a bărbatului în spital, familia a cerut că acesta să fie transferat la un alt spital specializat, în Chișinău. Administrația instituției ar fi refuzat transferul din motive neclare. Aproximativ o săptămână. Atât a durat tratamentul la spitalul raional Criuleni.
„În momentul cand îi schimbau butelia, saturația oxigenului a scăzut pană la 15, eu am vedeam pe fereastră că gata, tata nu mai poate respira, făcea o respirație foarte greoaie și imi părea că gata acuș o să cedeze. Eu strigam: faceți ceva, mai repede regulați, să vină aerul! Dar ea striga: stai linistită, fată hăi, la fereastră. Adică ei făceau asta într-un temp foarte liniștit și încet”, mai spun rudele.
Văzând că starea de sănătate se agravează, familia reușește să-l transfere la spitalul Sfânta Treime din Chișinău. Timp de câteva zile, medici din Chișinău au încercat să-l pună pe picioare, însă fără succes. Expertiza a arătat ca omul s-a stins în urma complicațiilor cauzate de Covid-19. Rudele considera ca medicii de la Criuleni poarta toată vina și spun că de mai bine de două luni încearcă să afle adevărul de la Ministerul Sănătații.
„I-am asistat și i-am consultat la întocmirea plângerilor la Procuratura Generală, cât și la Ministerul Sănătății prin solicitările de rigoare de a fi investigate aceste cazuri, de a fi pornită o anchetă dacă în privința acestor pacienți s-au întreprins toate măsurile necesare din punct de vedere medical și s-a acordat asistența medicală calitativă necesară și în volumul necesar pentru ca să supravețuiască aceste persoane”, a declarat avocatul IDOM Alexandru Cebanaș.
Reprezentanții spitalului raional Criuleni au respins acuzațiile rudelor.
„Într-adevăr, am avut așa pacient. Dumnealui 100% a primit tratament conform protocolului. Ceea ce vorbesc rudele, de prezența doar a unui preparat administrat pe zi, nici eu și nici dvs nu putem afirma cu certitudine, din motiv că nu am fost prezenți în momentul tratamentului. Dar din câte cunosc la noi în instituție nu se eschivează de la tratament, avem toate tratamentele necesare, echipamentul necesar, dispunem și de oxigen permanent, suntem asigurați. Nu cred că pacientul a beneficiat de tratament necorespunzător”, a spus Irina Guzun, reprezentanta administrației Spitalului raional Criuleni.
Cazurile în care pacienții acuză sistemul medical sunt tot mai dese însă. Și o femeie din Cimișlia, care a fost infectată cu noul tip de coronavirus, acuză personalul medical de neglijență. Potrivit ei, comportamentul personalului medical nu este unul potrivit. Femeia a cerut să-i fie păstrat anonimatul.
„Am fost internată în spitalul raional Cimișlia. Am avut COVID în stare gravă, vreo două săptamani am fost pe respirație artificială, dar fiind alergică eu am solicitat de la lucrători medicali să îmi dea istoria bolii, fiindcă eu știu la ce medicamente am alergie. Mi s-a spus că nu au dreptul”, spune femeia.
Astfel, pacienta a încercat o altă metodă de a face rost de actele medicale.
„După ce mi-am revenit și puteam să merg, am fost și am fotografiat istoria bolii cu ajutorul cuiva și am depistat că în istoria bolii este una, dar mie îmi administrează cu totul alte medicamente, ce a dat reacții alergice. Zahărul s-a ridicat la 29, drept că a venit un grup de medici și au luptat în seara aceea pană mi-am revenit. La mine a dat complicații și la șeful secției de învățământ Cimișlia, dumnealui a decedat în seara ceea. Eu mare noroc am avut și am rămas vie”, mai spune femeia.
Din cauza durerilor puternice, femeia era foarte atentă la ce i se administrează în spital. Iar medicamentele de care ar fi avut nevoie pentru a-i ameliora din dureri era nevoită să le cumpere personal.
Femeia mai spune că în spital i s-ar fi administrat diferite preparate periculoase.
„Nouă, celor în vârstă, ne puneau ceva să dormim, nu știu ce. Când am ieșit din spital, nu puteam merge. Soțul m-a dus la expertiză, unde în sânge mi-au găsit substanțe psihotrope, care în istoria medicală nu erau scrise și în viață nu le-am folosit. Este expertiza, a rămas medicul legist să se expună”, afirmă pacienta.
Nemulțumită și îngrijorată de atitudinea personalului medical, femeia s-a plâns la Ministerul Sănătății. În urma acelui apel telefonic, pacienta s-a ales cu câteva procese verbale intentate de poliția locală.
După o lună de tratament în staționar, femeia s-ar fi vindecat și a fost externată. A doua zi a mers la frizeria din localitate, de unde ar fi fost luat pe sus de poliție, deoarece ar fi încălcat regimul de carantină.
Oamenii legii și-au motivat acțiunile precum că femeia ar fi încălcat regimul de carantină. Ea a fost reținută preț de câteva ore, ulterior eliberată, după ce au stabilit că nu era obligată să stea în carantină. Toată întâmplarea a avut loc în văzul lumii chiar în centrul localității. Femeia s-ar fi plâns pe acțiunile poliției procurorului raionului Cimișlia.
Contactat de redacția Jurnal TV, procurorul pe caz, Marcel Bojinov, a spus că declarațiile doamnei nu corespund realității. Procurorul afirmă că deja a luat o hotărâre conform legislației în vigoare, de refuz în urmărirea penală, pe care femeia este în drept să o conteste.
Articolul întreg, dar și reportajul video poate fi văzut accesând linkul de mai jos:
Alte două cazuri preluate spre litigare de IDOM în cadrul Centrului de Criză pentru Drepturile Omului în contextul Covid-19
Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a lansat în luna aprilie 2020 CENTRUL DE CRIZĂ PENTRU DREPTURILE OMULUI ÎN CONTEXTUL COVID-19 cu scopul de a asigura respectarea drepturilor omului în perioada situației excepționale declarate. Proiectul este implementat de IDOM, finanțat din resursele Uniunii Europene, cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene și cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova.
În acest context, la adresa noastră a parvenit plângerea unei persoane, solicitând ajutorul și intervenția Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova în investigarea a două cazuri de deces a rudelor acestuia, invocând incompetența profesională a personalului medical din cadrul Spitalului Raional Criuleni în utilizarea aparatelor medicale existente; aplicarea neadecvată a tratamentului prin comportament agresiv și indiferent față de pacienți; lipsa condițiilor necesare pentru igiena personală a pacienților.
Circumstanțele cazurilor:
Cazul G.A._Un bărbat în vârstă de 64 ani a fost internat cu febră la sfârșitul lunii august curent în IMSP Spitalul Raional Criuleni în secția reanimare, din spusele medicilor – starea lui fiind grav-stabilă. Peste câteva zile, pacientul a făcut testul Covid și a primit rezultatul pozitiv. A doua zi acesta a decedat, cauza decesului fiind Insuficiență cardio-pulmonară. În opinia rudelor, bărbatul nu a beneficiat de tratament corespunzător, astfel a survenit decesul.
Cazul S.I._ un bărbat în vârstă de 57 ani cu simptome de febră și dureri în gât a fost diagnosticat cu noul Coronavirus și având alte comorbidităţi, a fost internat inițial în IMSP Spitalul Raional Criuleni. Timp de o săptămână, din spusele rudelor, pacientul nu a primit tratament și alimentație adecvată, fiind conectat doar la aparatul de ventilație asistată. Când oxigenul din aparat era pe terminate, în primele zile pacientul își telefona rudele pentru ca acestea să cheme paznicul spitalului ca să schimbe butelia o dată la 3 – 6 ore. Lipsa de oxigen ducea la o scădere considerabilă a saturației în plămâni. Când starea pacientului a devenit critică și acesta nu mai putea vorbi, rudele stăteau afară, la geam și urmăreau când se termină oxigenul din butelie pentru a reuși să cheme paznicul să o schimbe. Văzând comportamentul inadecvat al personalului medical din cadrul Spitalul Raional Criuleni, la insistența rudelor, bărbatul a fost transportat și internat în Spitalul Clinic Municipal Sfânta Treime cu diagnoza pneomonie comunitară bilaterală de etiologie virală (SarsCo-v2) evoluție severă, iar după nouă zile de tratament, acesta a decedat.
Pe marginea acestor cazuri a fost expediate plângeri către organele competente (Procuratura Generală a RM și Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM) prin care a fost solicitată efectuarea expertizei medico-legale pentru constatarea tuturor circumstanțelor cauzelor; investigarea complexă și obiectivă a volumului și calității asistenței medicale acordate acestor persoane și dacă nu au existat careva abateri sau încălcări de la aplicarea Protocoalelor medicale; pornirea urmăririi penale și tragerea la răspundere penală a administrației Spitalului Raional Criuleni și a personalului medical în cazul constatării infracțiunii prevăzute de art. 213 Cod Penal al RM.
La data de 13.11.2020, Organul de urmărire penală al SUP a IP Criuleni a pornit urmărirea penală pe marginea cazului S.I. în baza semnelor componenței de infracțiune prevăzute de art. 213 Cod Penal al RM.
Ambele cazuri sunt resprezentate în continuare de către Alexandru Cebanaș – avocat în cadrul IDOM.
Reabilitarea victimelor torturii – cum este asigurat acest drept în Republica Moldova
CPEDAE a admis plîngerea depusă de IDOM și a constatat Discriminare Directă în realizarea dreptului la servicii medicale pe criteriul de stare a sănătății și instigare la discriminarea rudelor persoanelor cu presupuse probleme de sănătate mintală
Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a lansat în luna aprilie 2020 CENTRUL DE CRIZĂ PENTRU DREPTURILE OMULUI ÎN CONTEXTUL COVID-19 cu scopul de a asigura respectarea drepturilor omului în perioada situației excepționale declarate. Proiectul este implementat de IDOM, finanțat din resursele Uniunii Europene, cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene și cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova.
Circumstanțele cazului:
IDOM a decis să se autosesizeze pe marginea unui caz publicat la data de 05.07.2020 la postul de televiziune PROTV Chișinău[1]. Cazul publicat, releva forme grave a discriminării directe de către autorități, manifestată prin refuzul acordării asistenței medicale unei paciente în etate presupusă a fi cu dizabilitate mintală, deci periculoasă. Din declarațiile rudelor și a reprezentanților IMSP Spitalul de Psihiatie Orhei, rezultă că unei paciente internate în cadrul Spitalului de Psihiatrie Orhei i-a fost refuzat nejustificat accesul/internare și acordarea asistenței medicale calificate de către IMSP Spitalul Raional Orhei. Peste cîteva zile pacienta a decedat.
Cazul semnala grave probleme de violare a drepturilor pacienților, în special a celor cu dizabilități mintale deoarece în situația dată s-ar fi putut pomeni orice persoană care suferă de o maladie psihiatrică și căreia i se refuză in ternarea sau acordarea asistenței medicale pe motiv că e suspectă la COVID-19 sau că suferă de o maladie psihiatrică.
Pacienta, o doamnă în etate, a fost inițial internată în Spitalul de Psihiatrie Orhei iar când starea sa de sănătate s-a agravat rudele au solicitat transferarea pacientei într-o instituție medicală specializătă. Serviciul 112 au transportat-o la Spitalul Raional Orhei. Nici rudele pacientei, nici Spitalul de Psihiatrie, nici personalul medical din cadrul serviciului de urgență nu au reușit să interneze pacienta la Spitalul Raional Orhei. La ușa secției de internare a ieșit o doamnă care a comunicat că nu permite nici intrarea nici internarea pacientei deoarece: „Are ordine directe din partea vice-directorului Palanciuc Elena să nu admită internarea pacientei”.
Refuzul internării a fost justificat prin faptul că pacienta ar suferi de o maladie psihiatrică, prin urmare trebuie să fie tratată la Spitalul de Psihiatrie. Deoarce internarea în Spitalul Raional Orhei a fost refuzată, serviciul 112 a transportat pacienta înapoi la Spitalul de Psihiatrie Orhei.
Spitalul de Psihiatrie Orhei nu dispunea de aparat de respirație asistată și nici de preparate medicale necesare pentru tratarea acestei paciente; personalul medical nu era instruit să acorde asistență medicală în astfel de cazuri. Din acest motiv, rudele au fost nevoite să procure personal atât un aparat de respirație asistată cît și preparatele medicale prescrise, însă spre regret peste 3 zile ea a decedat.
De asemenea, IDOM a constatat că mesajul și declarația vice-directorului Elena Palanciuc constituie instigare la discriminare a rudelor prin asociere cu pacienta după criteriu protejat dizabilitate mintală. Ea a declarat telefonic că: Pacienta se tratează la Spitalul de Psihiatrie, ea nu poate să se trateze la alt spital care nu are condiții pentru pacienții psihiatrici. Directorul Spitalului de Psihiatrie să-și facă ordine în la el în spital și dacă bolnava este de la psihiatrie înseamnă că și rudele trebuie să se controleze tot la psihiatru”.
La data de 28.07.2020 IDOM a depus o Plîngere privind constatarea faptei de discriminare la CPEDAE prin care după expunerea faptelor și a constatărilor a solicitat: „Constatarea în acțiunile reclamaților IMSP Spitalul Raional Orhei și Elena Palanciuc, vice-director, discriminare directă pe criterii de vârstă, sănătate și presupusa dizabilitate mintală în acces la servicii de asistență medicală și Constatarea în acțiunile reclamatei Elena Palanciuc, vice-director IMSP Spitalul Raional or Orhei instigare la discriminare a rudelor pacientei în temeiul criteriului protejat dizabilitate mintală”.
Prin Decizia CPEDAE DIN 23.10.2020 a fost admisă Plîngerea depusă de IDOM și s-a decis că:
- Faptele constatate reprezintă discriminare directă pe criteriul de stare a sănătății, sub aspect de presupusă problemă de sănătate mintală.
- Faptele constatate reprezintă instigare la discriminarea rudelor persoanelor cu presupuse probleme de sănătate mintală.
În motivarea Deciziei sale CPEDAE a stabilit că:
- Consiliul a reținut că pacienta în cauză a fost tratată mai puțin favorabil în comparație cu alte paciente/alți pacienți care erau în situație analogică (aceeași stare a sănătății, aceleași simptome). Tratamentul mai puțin favorabil s-a manifestat prin refuzul de a o interna în IMSP Spitalul Raional Orhei. Respectiv, acest tratament a fost aplicat în exercitarea dreptului la asistență medicală. Consiliul a reținut că motivul care a stat la baza refuzului l-a constituit starea de sănătate mintală. În special, faptul că dânsa se afla la tratament într-un spital de profil psihiatric. Astfel, Consiliul a reținut incidența criteriului de stare a sănătății, sub aspect de presupusă problemă de sănătate mintală.
- Consiliul, examinând circumstanțele constatate și raportându-le la prevederile normative incidentei spețe, ajunge la concluzia că responsabilii de la IMSP Spitalul Raional Orhei au acționat discriminator în privința pacientei vizate, lăsându-se influențați de anumite prejudecăți că pacienții care se tratează în instituțiile cu profil psihiatric ar putea avea un conportament imprevizibil sau agresiv.
- Cât privește justificarea adusă de către reclamată, Consiliul o respinge, calificând-o drept o încercare de a retușa esența afirmațiilor disputate. În acest sens, Consiliul atrage atenția că sintagma ”a se controla tot la psihiatru” nicidecum nu poate fi înlocuită cu sintagma ”a se adresa la specialist”. Consiliul notează că declarațiile reclamatei promovează ideea că rudele pacienților care se tratează în instituțiile medicale cu profil psihiatric, ar suferi de aceeași maladie și ar necesita același tratament.
[1] https://protv.md/actualitate/cum-comenteaza-reprezentantii-spitalului-din-orhei-faptul-ca-au-refuzat-internarea-unei-batrane-in-stare-grava-video—2533488.html?fbclid=IwAR1I02pInL_Q8cCM-fpmHiPPZDYoqToOA42y8X5B3IBV4YczD09jrtdLajI
Cauza a fost resprezentată de către Olesea Doronceanu – avocată în cadrul IDOM.
CPEDAE a admis Plîngerea depusă de IDOM și a constatat DISCRIMINAREA COPIILOR ÎN ACCES LA EDUCAȚIA TIMPURIE
,,Orice copil de vârstă preșcolară are dreptul la educație timpurie, indiferent de statutul social și de posibilitățile sau resursele financiare de care dispun părinții, astfel Decizia de reluare a procesului educațional doar în instituțiile private nu are o justificare obiectivă și rezonabilă, fiind una discriminatorie”.
Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a lansat în luna aprilie 2020 un CENTRU DE CRIZĂ PENTRU DREPTURILE OMULUI ÎN CONTEXTUL COVID-19 cu scopul de a asigura respectarea drepturilor omului în perioada situației excepționale declarate. Proiectul este implementat de IDOM, finanțat din resursele Uniunii Europene, cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene și cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova.
Circumstanțele cazului:
La data de 15.08.2020 Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică (CNESP) prin Hotârârea nr.25 a decis:
- Prin derogare de la punctul 3.5. din Hotărîrea nr. 21 din 24 iulie 2020 a CNESP, se admite reluarea, din data de 17 august 2020, a procesului educațional în cadrul instituțiilor de educație timpurie private, în cazul corespunderii condițiilor de desfășurare a activității instituției cu prevederile Instrucțiunii privind pregătirea pentru redeschiderea și reluarea activității instituțiilor de educație timpurie în contextul pandemiei Covid-19, precum și în cazul coordonării cu Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor a Raportului de autoevaluare privind pregătirea pentru redeschidere a instituției de educație timpurie.
Analizînd conținutul Hotârîrii CNESP nr.25 din 15.08.2020, IDOM consideră că decizia autorităților prin care se permite reluarea procesului educațional doar în cadrul instituțiilor de educație timpurie private este discriminatorie pe criteriul de statut social deoarece:
- Orice copil de vîrstă preșcolară are dreptul la educație timpurie indiferent de statutul social și de posibilitățile sau resursele financiare de care dispun părinții. Hotârârea CNESP este discriminatorie deoarece nu toți părinții din Republica Moldova își pot permite achitarea taxelor de frecventare a grădinițelor private, a căror cuantum variază de la 4000-6000 lei per copil.
În situația în care într-o familie sunt mai mulți copii de vîrstă preșcolară pentru mulți dintre părinți devine practic imposibil achitarea taxelor de frecventare a grădiniței private.
Astfel, prin Hotârârea CNESP din 15.08.2020 autoritățile publice restricționează în cel mai direct mod dreptul la educație timpurie al unui număr impunător de copii a căror părinți nu-și permit financiar acoperirea cheltuielilor de achitare a taxelor pentru frecventarea instituțiilor private.
- Nu a fost prezentată nici o informație, nici un studiu, nici o justificare rezonabilă care ar explica rezonabilitatea reluării doar a activității instituțiilor de educație timpurie private. Astfel, nu este clar ce criterii nu îndeplinesc instituțiile publice pentru a fi eligibile pentru reluarea activității.
- În localitățile rurale practic nu sunt instituții de educație timpurie private, prin urmare acest serviciu este inaccesibil chiar și contra plată.
La data de 17.08.2020, IDOM a depus o sesizare la Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității prin care a solicitat constatarea în acțiunile reclamaților (Ministerul Sănătății Muncii și Protecției Sociale al RM; Agenția Națională pentru Sănătate Publică și Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică) discriminarea directă pe criteriul de statut social al părinților în accesarea serviciilor de educație timpurie publice de către copii de vîrstă preșcolară, precum și de a obliga reclamații să modifice cadrul legal care discriminează persoanele pe criteriul de statut social.
Analizând în complex drepturile copiilor la educație și obligația statului de a crea condiții adecvate pentru ca aceștia să își facă studiile într-un mediu sigur și integru, Consiliul concluzionează că nu a fost asigurată proporționalitatea măsurii restrictive adoptate cu scopul urmărit, șă anume acela de a crea un mediu sigur copiilor. Or, statul trebuie să depună toată diligența pentru a oferi un sistem public, gratuit de învățământ la fel de sigur din punct de vedere al sănătății ca și cel din mediul privat.
În calitate de criteriu protejat, Consiliul reține averea – sau situația financiară a părinților copiilor de vârstă preșcolară, susținând că oportunitatea de a frecventa instituțiile de educație timpurie private depinde direct de posibilitățile financiare ale părinților copiilor de vârstă preșcolară.
Prin Decizia din 23 octombrie 2020, CPEDAE a admis Plîngerea depusă de IDOM și a decis că faptele constatate reprezintă discriminarea copiilor în acces la educația timpurie.
Cauza a fost resprezentată de către Olesea Doronceanu – avocată în cadrul IDOM.
Bolnavii de COVID-19 internați în Spitalul Raional Orhei se plâng pe condițiile deplorabile de acolo
sursa foto: știri.md
La Centrul de Criză pentru drepturile omului în contextul Covid-19 creat de IDOM, mai multe persoane diagnosticate cu coronavirus s-au plâns pe condițiile deplorabile din IMSP Spitalul Raional Orhei. Acestea fiind plasate în spital pentru supraveghere și tratament, au invocat faptul că saloanele în care sunt plasate nu întrunesc condițiile minime de cazare, în saloane e frig (în special în timpul nopții), iar blocurile sanitare de acolo nu dispun de apă caldă.
Îndurând frigul și neavând acces la apă caldă aceste persoane se supun unui risc mare de înrăutățire a situației lor clinice (riscul de a face forme mai severe de boală), extinderea evoluției bolii și timpului de internare.
La moment aceste persoane nu acuză careva probleme a căilor respiratorii superioare (dureri în gât, secreții nazale), simptome de infecție a tractului respirator inferior (de exemplu: tuse, febră), simptome asemănătoare gripei (febră, frisoane, cefalee) sau gastroenterită (greață, vărsături, diaree).
Cu toate că pacienții invocă faptul că ar putea să se autoîngrijească la domiciliu, sub supravegherea medicului de familie, urmând un tratament pentru diminuarea simptomelor în cazul în care vor apărea, aceștea sunt obligați la tratament în staționar.
Astfel, IDOM a solicitat instituțiilor responsabile să examineze informațiile date în vederea soluționării plângerilor pacienților referitoare la condițiile de cazare în IMSP Spitalul Raional Orhei și a impunerii la tratament în condiții de staționar.
Prin urmare, în seara zilei de ieri, doar pacienții care s-au plâns pe condițiile din instituție au fost asigurați cu calorifer electric pentru a se încălzi, însă problema ce ține de furnizarea apei calde în băile din saloane rămâne încă nerezolvată.
https://www.youtube.com/watch?v=URcXeTpMYkk&feature=youtu.be
Drepturile la locul de muncă
Când un angajat nu poate fi concediat?
La ce riscuri ne expunem dacă ne angajăm fără un contract individual de muncă?
Ce este munca la negru sau munca la greu?
Află răspunsurile din interviul cu Olesea Doronceanu, avocată IDOM ⇓
Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a primit astăzi echipament individual de protecție datorită unui proiect finanțat de Fundația Soros Moldova și implementat de Keystone Moldova
Acest ajutor reprezintă un support considerabil și necesar angajaților Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova, care în timpul apropiat intenționează să efectueze activități de evaluare și monitorizare a respectării drepturilor omului pe timp de pandemie în Izolatoarele de Detenție Provizorie ale Poliției, în Centrele de Plasament Temporar pentru Persoane cu Dizabilități și Spitale de Psihiatrie.
„Fundația Soros Moldova de mulți ani susține inițiativele societății civile în țara noastră. După ce noul coronavirus a apărut în Moldova, noi am alocat fonduri pentru asigurarea cu echipamente individuale de protecție a celor care au cea mai mare nevoie, inclusiv organizațiile care prestează serviciile medico-sociale. Sute de mii de măști, mănuși și respiratoare, începând cu luna mai, sunt distribuite partenerilor noștri, care se expun riscului în fiecare zi. Suntem bucuroși că încă 53 de organizații primesc echipamente de protecție, ceea ce înseamnă că vor asigura oferirea neîntreruptă a serviciilor atât de necesare, protejând atât sănătatea și viața proprie cât și a celor din jur”, a menționat Vitalie Slobozian, coordonator de programe, Fundația Soros Moldova.
Amintim că în prezent IDOM implementează proiectul ”Centrul de Criză pentru Drepturile Omului în contextul Covid-19” finanțat de Fundația Soros Moldova.
DOCTORII DIN LINIA ÎNTÂI: Cine le apără drepturile?
Nu se cunoaște dacă persoanelor care s-au tratat la domiciliu și au procurat medicamentele din bani proprii li se vor returna sau nu cheltuielile
La data de 17 august 2020, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a expediat un demers către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) și către Casa Naţională de Asigurări în Medicină (CNAM) prin care specifică că începând cu 10 aprilie 2020 a fost introdus tratamentul la domiciliu pentru persoane cu forme ușoare de infecție cu COVID-19, care nu suferă de boli secundare ș.a criterii. Totodată, în spațiul mediatic a apărut informația că în cazul respectării tratamentului la domiciliu, recomandat de MSMPS, costurile acestuia, conform calculelor ministerului, nu depășesc 300 de lei. „Toți pacienții cu forme ușoare ale coronavirusului se tratează conform unui standard unic, le sunt prescrise unele și aceleași medicamente care ar putea costa de la 200 până la 300 de lei. Compensarea acestora nu este justificată”, a declarat Tatiana Zatâc, șefa Direcției pentru asistența medicală primară la Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale[i].
Amintind despre lansarea de către IDOM a CENTRULUI DE CRIZĂ PENTRU DREPTURILE OMULUI ÎN CONTEXTUL COVID-19 care are menirea de a monitoriza și raporta cazuri de violări ale drepturilor omului în contextul pandemiei, de a analiza restricțiile impuse de Guvern și efectele acestora asupra cetățenilor și angajaților statului, în context, în adresa IDOM au parvenit plîngeri a mai multor persoane (inclusiv persoane asigurate care dețineau poliţă de asigurare obligatorie de asistenţă medicală), care avînd forme ușoare de COVID-19 s-au tratat la domiciliu și au suportat cheltuieli din bani proprii pentru medicamentele recomandate de către medici. Prin analogie, persoanele menționate supra au fost tratate diferit decât persoanele care au urmat tratament în condiții de staționar (în instituții medicale) și nu au suportat cheltuieli din bani proprii, ceia ce ar putea constitui discriminare.
Așadar, IDOM a solicitat MSMPS și CNAM informarea de urgență cu privire la:
- Dacă medicamentele prescrise / recomandate pentru tratament la domiciliu de COVID-19 sunt sau nu sunt incluse în lista de medicamente compensate în cadrul asigurării obligatorii de asistență medicală sau din alte fonduri? Dacă da, atunci din ce perioadă?
- În cazul în care este inițiat tratament la domiciliu de COVID-19, medicul de familie e obligat să prescrie pacienților medicamente compensate sau să recomande tratamentul medicamentos din cont propriu? Care este baza legală?
- Care este mecanismul de rambursare a cheltuielelor suportate de către persoanele care care s-au tratat la domiciliu de COVID-19 din cont propriu?
Drept răspuns, Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a expediat la data de 25 august 2020 o informație privind tratamentul la domiciliu pentru persoane cu forme uşoare de infecţie cu COVID-19 și comunică următoarele:
Tratamentul pacientului cu COVID-19 în condiții de ambulator se realizează conform Protocolului clinic standardizat pentru medicii de familie ,,Infecția cu coronavirus de tip nou (COVID-l9)”, aprobat prin Ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 598/2020 „Cu privire la aprobarea Protocolului clinic standardizat pentru medicii de familie (ediția II) „Infecția cu coronavirus de tip nou COVID-19”.
Astfel, conform Protocolului, tratamentul pacienților cu COVID-19 cu simptome ușoare în condiții de ambulatoriu include:
- Igiena cavităţii nazale cu Sol. Salină izotonică sau hipertonică.
- Gargarisme cu soluţii dezinfectante – salină sau bicarbonat de sodiu 2%.
- În caz de febră (t≥38,5°C) – Paracetamolum.
- Tratament simptomatic la necesitate.
Nu se recomandă administrarea Acidum ascorbicum în doze curative, imunomodulatoare, antibiotice, glucocorticoizi.
Personalul medical monitorizează permanent starea de sănătate a pacientului în mod regulat la telefon, pe parcursul tratamentului la domiciliu până la vindecare.
În cazul apariției semnelor de agravare progresivă a stării generale pacientul urmează să fie internat.
Tratamentul pacientului cu COVID-19 în staționar se realizează conform Protocolului clinic național provizoriu (ediția II) „Infecția cu Coronavirus de tip nou (Covid-19)”, aprobat prin ordinul Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale nr. 531/2020.
Costul tratamentului pacientului cu COVID-19 internat în staționar este individual, depinde de complexitatea cazului și este acoperit integral din sursele fondului asigurări obligatorii de asistență medicală.
Analizând răspunsul MSMPS, de fapt, IDOM nu a primit nici un răspuns clar la întrebările formulate în acel demers, solicitând Ministerului să se expună repetat.
Centrul de Criză pentru drepturile omului în contextul COVID-19
Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a lansat în luna aprilie 2020 un CENTRU DE CRIZĂ PENTRU DREPTURILE OMULUI ÎN CONTEXTUL VIRUSULUI COVID-19 cu scopul de a asigura respectarea drepturilor omului în perioada situației excepționale declarate. Acest Centru are menirea de a monitoriza și raporta cazuri de violări ale drepturile omului în contextul pandemiei, de a analiza restricțiile impuse de Guvern și efectele acestora asupra cetățenilor și angajaților statului (lucrători medicali, colaboratori de poliție, colaboratori vamali, profesori, asistenți sociali și alții). Avocații IDOM consultă gratis sesizările și plângerile recepționate prin intermediul apelurilor telefonice, emailurilor sau adresărilor de pe pagina oficială de Facebook a IDOM parvenite de la oricare persoană care consideră că drepturile sale au fost lezate sau restricționate nejustificat. Pe marginea mai multor cazuri au fost înaintate plângeri către organele competente din domeniu. Proiectul „Centrul de Criză pentru Drepturile Omului în contextul Covid-19” este implementat de Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) finanțat din resursele Uniunii Europene, cofinanțat de Suedia prin intermediul Fundației Est-Europene și cu suportul financiar al Fundației Soros Moldova. ☎️ Datele noastre de contact: Tel.fix: + (373) 22 838 408; + (373) 22 838 409 Tel. mobil: + (373) 799 11 215; + (373) 794 78 260 Email: info@idom.md Facebook: https://www.facebook.com/drepturileomuluiMoldova/
În contextul virusului Covid-19, cetățenii pot raporta încălcările drepturilor omului la Centrul de criză pentru drepturile omului
ULTIMA ORĂ! CURTEA CONSTITUȚIONALĂ A DECLARAT NECONSTITUȚIONAL ART. 76 PRIM ALINIAT 1, ÎN BAZA CĂRUIA AU FOST DATE AMENZI ÎN PERIOADA STĂRII DE URGENȚĂ
Cazul SRL ”Brutăria din sat” a fost preluat spre litigare de către IDOM datorită importanței sale strategice în ceea ce ține de inechitatea socială creată de existența unor pedepse contravenționale disproporționat de mari pentru încălcarea regulilor de profilaxie, prevenire și/sau combatere a bolilor epidemice în cazul de față a infecției Covid-19.
Cazul a fost preluat deoarece problema pedepselor inechitabile afectează drepturile tuturor persoanelor fizice și juridice care pot cădea sub incidența art. 76/1 Cod contravențional al RM, datorită cirscumstanțelor existente în cadrul perioadei pandemiei.
Astfel, menționăm că cazul SRL ”Brutăria din sat” este un exemplu clasic în care această persoană juridică a fost în situația întocmirii unui proces contravențional în baza art. 76/1 alin. (1) Cod contravețional. Astfel, SRL”Brutăria din sat” a fost supusă unei amenzi contravențuionale în mărime de 50000 lei, fiindu-i imputate săvîrșirea unor încălcări pe care nu le-a săvîrșit în realitate, ba mai mult faptele imputate nu constituiau un comportament interzis conform deciziilor autorităților prin care au fost instituite restricții și reguli cu privire la prevenirea infecției Covid-19.
Problema de bază a fost depistată a fi în prevederile legislative care au fost adoptate în cadrul perioadei pandemiei. Astfel, prin art. II al Legii nr. 52 din 12.03.2020 pentru modificarea unor acte normative, a fost completat Codul Contravențional cu art. 76¹, cu următorul conținut: „Nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice
(1) Nerespectarea măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, se sancţionează cu amendă de la 450 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 1000 la 1500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
(2) Prezentarea intenţionată a unor date false sau incomplete ori refuzul de a prezenta datele necesare pentru completarea fişei epidemiologice se sancţionează cu amendă de la 450 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice.”
Invocăm faptul neconstituționalității următoarelor prevederi de la acest articol: art. 76¹, alin, 1: „…se sancţionează cu amendă de la 450 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 1000 la 1500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.”; precum și alin. 2 „… se sancţionează cu amendă de la 450 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice.”
Astfel, soluția cea mai optimală pe cazul de litigare respectiv a fost înaintarea excepției de neconstituționalitate a amenzilor prevăzute de art. 76/1 alin. (1) Cod contravențional al RM. Scopul fiind declararea neconstituționalității amenzilor prevăzute la acest articol pentru a restabili în drepturi pe acei în privința cărora a fost deja aplicate amenzi disproporționat de mari pentru persoane fizice de la 22500 lei pînă la 25000 lei iar pentru persoane juridice de la 50000 lei pînă la 70000 lei.
Prin sesizarea înaintată de avocatul IDOM Alexandru Cebanaș s-a invocat faptul neconstituționalității următoarelor prevederi de la acest articol: art. 76¹, alin, 1: „…se sancţionează cu amendă de la 450 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 1000 la 1500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.”; precum și alin. 2 „… se sancţionează cu amendă de la 450 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice.”
În opinia noastră aceste prevederi normative, încalcă o serie de prevederi constituționale, dar și a Convenției Europene pentru Apărarea Drepturilor Omului și a Libertăților Fundamentale și anume art. 46 din Constituția Republicii Moldova – Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia prevede, în speță, următoarele:
- (1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sînt garantate.
- (2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
Art. 1 din Primul Protocol Adițional la CEDO precizează că „Orice persoană fizică sau juridică are dreptul la respectarea bunurilor sale. Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decît pentru cauză de utilitate publică şi în condiţiile prevăzute de lege şi de principiile generale ale dreptului internaţional. Dispoziţiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosinţa bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuţii, sau a amenzilor.”
În viziunea noastră, aceste prevederi normative, cu valență de sancțiune contravențională, prevăzute la art. 76¹ Cod Contravențional încalcă dreptul de proprietate al persoanei, sub aspect de lipsă de proporționalitate între fapta săvîrșită și scopul urmărit.
În primul rînd, o asemenea amendă aplicată persoanei fizice, spre exemplu, respectînd poziția expusă de CtEDO în Hotărîrea Ziliberberg vs Moldova, atestă că, în realitate, vorbim de-facto, de o acuzație în materie penală, pentru neplata căreia, aceasta riscă să fie plasată, inclusiv în arest.
Nu este clară poziția legiuitorului, la instituirea unui control atît de riguros asupra proprietății persoanei, prin impunerea unei sancțiuni atît de dure, din punct de vedere financiar, cel puțin pentru persoanele fizice.
Spațiul public abundă cu numeroase exemple cînd pensionari sau familii tinere, au fost sancționate contravențional, în baza acestui articol, sumele bănești pe care urmează să le achite, depășind cu mult posibilitatea obiectivă de a le plăti.
Mai mult, sancțiunea prevăzută pentru persoane juridice, la fel este una disproporționat de mare, lăsînd să se ruineze un șir de afaceri mici de familie care îmbracă forma juridică de activitate de societate cu răspundere limitată în care activează 2, 3 persoane, lăsînd să se înțeleagă că se protejează businessul mare al cuiva și nu interesele reale ale societății.
Curtea constituțională a admis sesizarea înaintată de avocatul IDOM, și a declarat neconstituțională limita minimă a amenzii aplicate persoanei fizice, care constituia 450 de unități convenționale, în caz de nerespectare a măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, dacă acest fapt a pus în pericol sănătatea publică.
Curtea a constatat că, în cazul persoanei fizice, diferența amenzii dintre limita minimă de 450 unități convenționale și limita maximă de 500 unități convenționale nu îi acordă instanței de judecată posibilitatea de a aprecia proporționalitatea sancțiunii aplicate prin raportare la fapta contravențională și la circumstanțele cazului, astfel încât să existe un echilibru corect între scopul legii contravenționale şi mijloacele utilizate.
Pe de altă parte, în cazul persoanei juridice, amenda poate fi încadrată între limita de 1000 unități convenționale și limita de 1500 de unități convenționale. Curtea a observat că marja dintre limite este de 500 unități convenționale și că instanța de judecată poate individualiza amenda în funcție de fapta contravențională comisă. De asemenea, Curtea a reținut că modalitățile factuale de comitere a faptei prejudiciabile de către persoana juridică nu pot fi atât de variate ca în cazul persoanei fizice.
Curtea a precizat că, în vederea executării prezentei hotărâri, până la modificarea cadrului legal, pentru fapta de nerespectare a măsurilor de profilaxie, prevenire şi/sau combatere a bolilor epidemice, dacă aceasta a pus în pericol sănătatea publică, persoanei fizice i se va aplica o amendă de la limita minimă de o unitate convențională, stabilită de articolul 34 alin. (2) din Codul contravențional, până la limita maximă de 500 de unități convenționale, stabilită de articolul 761 alin. (1) din Codul contravențional. Agenții constatatori și instanțele de judecată vor stabili amenda în funcție de circumstanțele concrete ale cazului.
Cazul contravențional se află pe rolul instanței de fond la etapa respectivă și anume la judecătoria Chișinău sediul Ciocana, nefiind pronunțată încă o decizie judiciară pe acest caz.
După pronunțarea hotărîrii de către Curtea Constituțională a RM la 30.06.2020 menționăm că Parlamentul RM a aprobat proiectul de lege privind modificarea Codului contravențional, în prima lectură.
Astfel proiectul de lege propune micșorarea cuantumului amenzii de la 450-500 unități convenționale, cât constituie în prezent, la 50-150 pentru persoane fizice, iar pentru persoanele juridice de la 1.000-1.500 – la 300-700.