A fost constatată discriminarea în exercitarea dreptului la vot la alegerile prezidențiale din 2016 pe criteriul de dizabilitate și pe cel de asociere cu persoanele cu dizabilități în cazul a doi beneficiari din cadrul unui Centru de Plasament.
Amintim că Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a monitorizat exercitarea dreptului la vot de către persoanele cu probleme de sănătate mintală în timpul scrutinului prezidențial din 2016. Drept urmare, IDOM a constat[1] că acele alegeri s-au desfășurat cu careva nereguli, întrucât în procesul electoral nu au fost înlăturate barierile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din cele 6 instituții rezidențiale și 3 spitale .
După acel scrutin, IDOM a înaintat cerere privind recunoașterea discrimării în exercitarea dreptului la vot pe criteriu de dizabilitate și pe criteriu de asociere cu persoanele cu dizabilități a doi beneficiari ai Centrului de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități din com. Bădiceni, r. Soroca. Reclamanții Carpova Capitolina și Rău Vitalie au fost reprezentați de avocatul IDOM, Cebanaș Alexandru.
Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (CPEDAE) a constatat în cele două cazuri litigate de către IDOM că faptele reprezintă discriminare directă în exercitarea dreptului la vot a persoanelor declarate incapabile pe criteriu de dizabilitate, precum și reprezintă discriminare prin asociere a persoanelor cu dizabilități psihosociale cu persoanele declarate incapabile. Totodată, Consiliul a recomandat modificarea Articolului 13 din Codul Electoral pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități mentale și intelectuale la procesul de vot, deoarece redacția actuală prevedea un tratament discriminatoriu, în contradicție cu prevederile internaționale în materia drepturilor omului[2].
Printr-o decizie judecătorească, în 2021 a fost respinsă cererea de chemare în judecată a Comisiei Electroale Centrale, care anterior a solicitat anularea deciziei CPEDAE[3].
În primăvara lui 2022, a fost pronunțată decizia Curții de Apel Chișinău[4] prin care a fost respins apelul depus de CEC și s-a mențiut hotărârea instanței de fond.
Curtea Supremă de Justiție a RM, prin decizia sa din 23.11.2022, a menținut decizia Curtea de Apel Chișinău prin care s-a constatat[5] că ”CEC urma să conlucreze cu Ministerul Justiţiei şi registrator pentru a asigura acurateţea datelor din Registru în ceea ce priveşte informaţia referitoare la rezidenţii Internatului Psihoneurologic şi lista nominală a celor declaraţi incapabili, pentru a nu admite îngrădirea dreptului la vot.”
Dat fiind faptul că această conlucrare nu s-a asigurat la timp, a cauzat obstrucţionarea dreptului la vot a persoanelor terţe/intervenienţilor accesorii Rău Vitalie şi Carpova Capitolina, în ziua alegerilor prezidenţiale din 30 octombrie 2016.
În acest sens, Colegiul judiciar al Curții de apel Chișinău si CSJ apreciază ca fiind corecte concluziile instanţei de fond că, nu pot fi plauzibile scuzele CEC-lui, la fel şi sugestiile contestării acţiunilor biroului sau secţiei de votare, fie detaşarea de responsabilităţile funcţionale în materia electorală, or, Statul în persoana CEC-lui, trebuie să îndeplinească obligaţiile pozitive (conform jurisprudenţei CEDO) materializate în asigurarea accesului efectiv al tuturor persoanelor la procesul electoral, în caz Pagină 15 din 17 contrar acest drept fiind unul iluzoriu. Din aceste considerente, CPEDAE a şi recomandat (nu obligat) CEC-lui să asigure buna aplicare a mecanismului de administrare a Registrului de Stat al Alegătorului prin conlucrarea cu instituţiile de resort, pentru a nu admite fapte similare pe viitor. Sunt relevante şi trimiterile instanţei de fond la hotărârea Curţii Constituţionale din 11 octombrie 2018, prin care s-a declarat neconstituţional art. 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, astfel fiind consolidate post factum concluziile CPEDAE enunţate în decizia contestată, inter alia remediate deficienţele legislative consemnate la fel de CPEDAE. În contrast, nu pot fi reţinute afirmaţiile părţii reclamante, precum CPEDAE ar fi constatat neconstituţionalitatea dispoziţiei enunţate, or, de fapt, CPEDAE şi-a exercitat competenţa exclusivă conferită de lege în sensul constatării faptelor de discriminare şi nu a intervenit în abilităţile Curţii Constituţionale.
[1] https://idom.md/wp-content/uploads/2018/01/Raport-Prezidentiale-2016-IDOM.pdf
[2] https://idom.md/wp-content/uploads/2018/02/DECIZIE-CONSILIU-DEPERSONALIZATA.pdf
[3] https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/fd4f12da-8009-4402-aaa8-04fccab06e59
[4] 3a-1589-21 decizie integrală
[5] http://jurisprudenta.csj.md/search_col_civil.php?id=69597
Decizia Curtii constitutionale refer la dreptul la vot:
https://www.constcourt.md/public/ccdoc/hotariri/hcc_25_sesizarea_105g_2018.pdf