Condamnat la libertate pe cazul de malpraxis medical litigat de IDOM sau cum ,,lucrează” legea cu privire la amnistie

Condamnare penală pentru acțiuni de Malpraxis medical. Avocații din cadrul IDOM au reușit să probeze un caz de malpraxis medical în cadrul unui dosar penal.

În luna martie 2018, printr-o decizie a Curții Supreme de Justiție, s-a finisat examinarea și judecarea unui caz de malpraxis medical. Deși un medic a fost condamnat penal pentru o greșeală medicală în rezultatul căreia a survenit decesul unei paciente, actul de amnistie aplicat de instanța superioară a înlăturat consecințele condamnării. Astfel, amnistia a servit drept paravan pentru o recunoaștere formală a vinovăției făcută, exclusiv, în scopul evitării consecințelor condamnării. Această concluzie s-a reconfirmat ulterior, când vinovăția a fost negată de către medic într-un proces civil privind repararea prejudiciului pentru fapta penală.

 

Detaliile cazului

În iunie 2013, în incinta unei instituții medicale din mun. Chișinău, o tânără pacientă a decedat la doar câteva ore de la internare. Ea avea doar 24 ani, recent întemeiase o familie, iar cu 2 săptâmâni îninate de deces născuse o fetiță.

Avocații Programului de Litigare și Advocacy din cadrul IDOM au preluat cazul, iar în luna iulie 2013, în interesele soțului pacientei decedate, a fost depusă o plângere penală, prin care s-a solicitat dispunerea intentării unor cauze penale pe faptul comiterii infracţiunilor prevăzute de art.162 alin.2) lit. b) Codul Penal “Neacordarea de ajutor unui bolnav” şi art.213 p.b) CP „Încălcarea din neglijenţă a regulilor şi metodelor de acordare a asistenţei medicale de către personalul medical din 4 instituții medicale, care la diferite etape au acordat asistență medicală pacientei decedate.

Procuratura sect. Rîșcani a pornit o cauza penală, iar învinuirea a fost înaintată unui medic reanimatolog din cadrul unei instituții medicale din mun.Chișinău. Medicul a fost învinuită în faptul că activând în calitate de medic reanimatolog, ignorând regulile și metodele de acordare a asistenței medicale, din neglijență, în cadrul efectuării unei intervenții chirurgicale, și anume cateterizarea venei centrale subclavia din partea stîngă, a lezat vena subclavia și apexul pulmonului stâng, iar acest fapt a provocat hemoragie masivă în cavitatea pleurală și colabarea totală a pulmonului stîng (în cutia toracică pe stînga se conținea 3 litri de lichid hemoragic, 1.0 kg de coaguli micții de sînge), fapt ce a servit drept cauză a decesului pacientei.

Raportul de expertiză medico-legală, pe lângă cauza nemijlocită a decesului, a mai constatat și faptul că la toate spitalizările pacientei i-a fost aplicat un tratament deplin, adecvat, dar cu întîrziere, astfel starea generală gravă a pacientei a fost una din contraindicațiile transferării ei în altă instituție curativă.

Comisia formată de Ministerul Sănătății, la solicitarea avocatului din cadrul IDOM pentru examinarea calității și volumului asistenței medicale acordate pacientei, deși a semnalat numeroase deficiențe în acordarea asistenței medicale, totuși a concluzionat că asistența medicală a fost sub-optimală, iar o altă tactică nu ar fi schimbat rezultatul, la nivel spitalicesc cazul putea fi considerat inevitabil.

Concluzia a fost bazată pe faptul că pacienta a fost diagnosticată corect abia post mortem cu o tumoare malignă, prin urmare, în timpul vieții, deși permanent s-a aflat în vizorul instituțiilor medicale, ea nu a fost diagnosticată corect și nici nu a primit tratament specific maladiei de care suferea.

Urmărirea penală și judecarea cauzei a durat 3 ani, timp în care medicul acuzat nu și-a recunoscut vina în comiterea infracțiunii incriminate, nu s-a căit și a pledat nevinovat.

În 2016 prin Sentința Judecătoriei Rîșcani mun.Chișinău, s-a dispus: „X se recunoaște vinovată de comiterea infracțiunii prevăzute de art.213 lit.b) Cod Penal și în baza acestei legi i se stabilește pedeapsa 1 an închisoare. Conform art.90 Cod Penal, executarea pedepsei stabilite se suspendă condiționat pe un termen de probă de 2 ani. În temeiul art.78 alin.2) CP, pedeapsa complimentară-privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții sau de a exercita o anumită activitate se înlătură”.

Sentința de condamnare a fost contestată cu apel de către procuror, succesorul părții vătămate prin intermediul avocatului din cadrul IDOM, pe motivul blândeții pedepsei aplicate. Pe parcursul examinării cauzei penale și în susținerile verbale, soțul pacientei decedate niciodată nu a pledat pentru o condamnare cu executare reală a pedepsei de către medic și a lăsat la discreția instanței stabilirea pedepsei. Unica solicitare a succesorului a fost lipsirea medicului de dreptul de a exercita profesiunea de medic pe un termen de 3 ani și rezervarea dreptului de a înainta ulterior o acțiune civilă pentru recuperarea prejudiciului moral cauzat.

Inculpata X, la fel, a contestat Sentința Judecătoriei Rîșcani, solicitând în cererea de apel achitarea.

În februarie 2017, în ziua fixată pentru examinarea cererilor de apel, la începutul ședinței inculpata a depus o cerere de încetare a procesului penal în temeiul Legii cu privire la amnistie nr.210 din 29.07.2016, invocînd faptul că recunoaște vina și se căiește. Cererea de aplicare a Legii amnistiei contravenea solicitărilor din cererea de apel a inculpatei prin care ultima nu recunoștea vina și solicita să fie achitată.

Colegiul Penal al Curții de Apel Chișinău, a decis: Se resping ca nefondate apelurile declarate de procurorul în Procuratura Rîșcani, succesorul părții vătămate și avocatul Doronceanu Olesea împotriva Sentinței Judecătoriei Rîșcani; Se admit apelurile declarate de inculpata X; Se casează Sentința Judecătoriei Rîșcani; Se încetează procesul penal în privința lui X și se liberează de răspundere penală în legătură cu actul de amnistie.

În opinia avocaților IDOM, Decizia Curții de Apel Chișinău a admis o încălcare gravă a drepturilor succesorului părții vătămate, în special dreptul la un recurs efectiv (nu a fost examinată cererea sa de apel); dreptul la un proces echitabil și contradictoriu; s-a interpretat abuziv, ilegal și extinctiv legea; s-au încălcat normele procesuale de examinare a apelului; instanța a indicat constatări care nu corespund adevărului și care nu au avut loc.

Astfel, un proces judiciar care a necesitat mai mult de 3 ani pentru a proba un caz de malpraxis medical, s-a finisat în câteva minute printr-o ședință la Curtea de Apel, prin liberarea inculpatei de răspunderea penală. Medicul a recunoscut vina, nu deoarece a admis că a greșit, dar formal pentru a se eschiva de la răspunderea penală.

Avocatul din cadrul IDOM a contestat cu recurs la Curtea Supremă de Justiție Decizia Curții de Apel Chișinău solicitând casarea acesteia. În luna martie 2018 prin Decizia Curții Supreme de Justiție recursul a fost respins. Deși cererea de recurs a fost respinsă, unul dintre judecătorii din completul care a examinat recursul și a formulat o opinie separată prin care a pledat pentru o altă soluție decât cea adoptată cu majoritatea de voturi.

În motivarea opiniei separate, magistratul a expus majoritatea argumentelor apărării pe care s-a întemeiat cererea de recurs: la judecarea cauzei în apel a fost total viciată procedura de judecare; s-au încălcat mai multe norme procesuale care au generat încălcarea dreptului victimei la un proces echitabil și la un recurs efectiv (art,6,13 CEDO); motivarea soluției contravine dispozitivului; constatarea faptului că, de facto, participanții nu au asistat la examinarea cererilor de apel, nu s-au pronunțat asupra apelului etc.

În opinia avocaților din cadrul IDOM, actul de amnistie nu poate înlătura o condamnare penală dar poate servi drept cauză care înlătură consecințele condamnării, adică înlătură răspunderea penală.

Deși solicitarea aplicării actului de amnistie și aplicarea acesteia este un drept al inculpatului, acest drept nu poate afecta drepturile victimei, căreia în cazul dat i s-a negat dreptul la un proces echitabil prin mimarea judecării apelului și aplicarea amnistiei în baza recunoașterii vinovăției formale, nesincere și impusă de circumstanțe.

Pe marginea cazului dat va fi depusă o plângere la Curtea Europeană a Drepturilor Omului invocându-se violarea prevederilor art. 2, 6, 13 din CEDO.

 

Continuitatea cazului la nivel național

În 2017, în interesele soțului pacientei decedate, avocatul din cadrul IDOM a depus o cerere de chemare în judecată împotriva instituției medicale în care activa medicul privind compensarea prejudiciului moral cauzat prin acțiunile de malpraxis medical. În acțiunea civilă s-a solicitat constatarea violării prevederilor art. 2 și 8 CEDO și încasarea din contul pârâtului în folosul reclamantului (victima indirectă) a sumei X cu titlu de compensare a prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale pârâtului.

Reprezentantanții instituției medicale în care s-a produs acțiunea de malpraxis medical nu recunosc acțiunea și nici responsabilitatea instituției medicale pentru faptele angajaților. Medicul care a fost condamnat și, ulterior, amnistiat în cauza penală a participat la toate ședințele de judecată și din nou nu-și recunoaște vina, deși în cadrul dosarului penal pentru a evita consecințele condamnarii a recunoscut vina.

Procesul civil se află în derulare pe rolul instanței de fond.

Sentința, Decizia Colegiului Penal al Curții de Apel Chișinău, Decizia CSJ și Opinia separată la Decizia CSJ poate fi consultată după cum urmează:

SENTINTA

DECIZIE_Colegiul Penal al Curtii de Apel Chisinau

Curtea Suprema de Justitie_DECIZIE

Curtea Suprema de Justitie_Opinie separata

Dreptul la vot a persoanelor cu deficiențe mentale declarate incapabile au fost recunoscute de Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității

Consiliul pentru prevenirea şi eliminarea discriminării şi asigurarea egalităţii (CPEDAE) s-a pronunțat pe marginea unui caz inițiat de Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) prin care a constatat că Articolul 13 alin. (1) lit. (b) din Cod Electoral: ,,Nu au dreptul de a alege persoanele care sînt recunoscute incapabile prin hotărîre definitivă a instanţei de judecată […]”, reprezintă discriminare directă în exercitarea dreptului la vot a persoanelor declarate incapabile pe criteriu de dizabilitate.

Pe data de 28.11.2017, în opinia IDOM față de petiționari a fost aplicat un tratament diferențiat bazat pe criteriu de dizabilitate, deși art. 29 din Convenția ONU privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități clar stabilește că persoanele cu dizabilități, în condiții de egalitate cu ceilalți, au dreptul la vot. În același timp, unui alt grup de persoane cu deficiențe psihosociale i-a fost aplicat un tratament discriminatoriu prin asociere cu persoanele cu dizabilități declarate incapabile.

Reamintim că Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a monitorizat exercitarea dreptului la vot de către persoanele cu dizabilităţi mentale în timpul scutinului prezidențial din 2016. Drept urmare, IDOM a constat că procesul de vot s-a desfășurat cu nereguli, întrucât în procesul electoral nu au fost înlăturate barierile cu care se confruntă persoanele cu dizabilități din cele 6 instituții rezidențiale și 3 spitale.

Consiliul pentru Prevenirea și Eliminarea Discriminării și Asigurarea Egalității a constatat în cele două cazuri litigate de către IDOM că faptele reprezintă discriminare directă în exercitarea dreptului la vot a persoanelor declarate incapabile pe criteriu de dizabilitate, precum și reprezintă discriminare prin asociere a persoanelor cu dizabilități psihosociale cu persoanele declarate incapabile. Totodată, Consiliul recomandă modificarea Articolului 13 din Codul Electoral pentru asigurarea accesului persoanelor cu dizabilități mentale și intelectuale la procesul de vot, deoarece redacția actuală prevede un tratament discriminatoriu, în contradicție cu prevederile internaționale în materia drepturilor omului.

Anexată, găsiți decizia CPEDAE.

DECIZIE CONSILIU DEPERSONALIZATA

 

Organizația Disability Rights International din SUA împreună cu Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova au vizitat mai multe instituții rezidențiale și medicale din Republica Moldova

În perioada 30 – 31 ianuarie curent, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) împreună cu o echipă internațională de experți – condusă de directorul Organizației Disability Rights International (DRI) din Statele Unite ale Americii, Eric Rosenthal, au efectuat câteva viziteze de monitorizare în instituțiile din subordinea Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS), după cum urmează:

  • IMSP Spitalul Clinic de Psihiatrie Codru;
  • Centrul de Plasament și Reabilitarea pentru Copii de Vîrstă Fragedă;
  • Casa-internat pentru copii cu deficiențe mintale (băieți) din or. Orhei;
  • Internatul psihoneurologic din com. Bădiceni, r-nul Soroca;
  • Centrul de Plasament Temporar şi Reabilitare pentru Copii Bălţi.

În urma vizitelor de monitorizare, grupul de experți din SUA va elabora un raport pe țară care va elucida eficiența/ineficiența sistemului de protecție social a persoanelor cu dizabilități mentale, în special copiii aflați în instituțiile socio-medicale. Concluziile și recomandările formulate de către grupul de experți vor permite identificarea soluțiilor practice în vederea consolidării sistemului national de protecție socială a persoanelor cu dizabilități aflate în instituțiile rezidențiale și medicale.

DRI este o organizație non-guvernamentală, înființată în 1993, cu sediul în orașul Washington DC, care are drept scop prevenirea discriminării și abuzurilor cu care se confruntă persoanele cu dizabilități mentale, oferind suport guvernelor în elaborarea documentelor de politici în domeniile de rigoare.

 

IDOM a inițiat mai multe cazuri privind redobândirea bunurilor imobiliare ale persoanelor cu dizabilități mentale de care au fost deposedate în urma instituționalizării și lipsirii capacității juridice de exercițiu

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), prin intermediul avocaților din Programul de Litigare și Advocacy, în parteneriat cu organizația Keystone Moldova, pe parcursul anului anterior au inițiat mai multe cazuri privind redobândirea bunurilor imobiliare ale persoanelor cu dizabilități mentale de care au fost deposedate în urma instituționalizării și lipsirii capacității juridice de exercițiu.

Potrivit avocatului IDOM, Valerian Mămăligă: ”Până nu demult, o persoană cu dizabilități mentale putea fi declarată incapabilă în baza unei hotărâri judecătorești, fiind lipsită de capacitatea de exercițiu. Astfel, această persoană era privată de drepturile fundamentale, iar deciziile persoanei erau luate de către tutorele său. Deseori se întâmpla ca persoanele aflate sub tutelă să fie plasate în instituțiile rezidențiale, iar tutorele ramânea să-i gestioneze bunurile, inclusiv să le înstrăineze. La moment, odată cu modificarea Codului Civil și a Codului de Procedură Civilă, tot mai multe persoane declarate incapabile sunt repuse în drepturi prin recunoașterea capacității juridice. Teoretic, ei ar putea reveni în comunitate, doar că majoritatea nu au unde locui pentru că în imobilele acestora trăiesc alți oameni, sau au fost înstrăinate”.

Unul dintre aceste cazuri este cel al lui Ion (numele este schimbat – n.r.), care a locuit în familie pînă la vârsta de 14 ani, împreună cu încă 2 surori. După ce părinții i-au decedat, acesta a fost plasat în Casa Internat pentru copii cu dizabilităţi mintale din Orhei. Cu regret, din bunurile imobile pe care acesta urma să le moștenească, există doar lotul pe care se afla cândva casa părintească iar alte două loturi de teren care au fost vândute în mod fraudulos.

Specialiştii de la Keystone au intervenit în acest caz, solicitând asistența unui avocat din cadrul IDOM pentru a obţine partea de moştenire pentru Ion. Deoarece beneficiarul nu a acceptat succesiunea în termen, pentru că autoritățile din Casa internat pentru copiii cu deficiențe mintale n-au întreprins acțiunile necesare de informare referitor la termenul de acceptare a succesiunii rămase după decesul mamei, dreptul la proprietate i-a revenit surorii acestuia.

Pentru revendicarea drepturilor la moștenire ale lui Ion, avocații IDOM au depus în interesul lui o cerere de chemare în judecată prin care au solicitat prelungirea termenului de acceptare a succesiunii rămase după decesul mamei și anume ½ cotă-parte din averea succesoral.

Într-un alt caz, Sergiu (numele este schimbat – n.r.) s-a născut cu o maladie congenitală, și suferă de retard mental. Pînă la vărsta de 39 ani el a locuit cu mama sa, după care a fost plasat în Internatul Psihoneurologic din Cocieri. De 19 ani se află acolo. Cu 5 ani în urmă mama beneficiarului, din necunoștință de cauză, a înstrăinat apartamentul unde beneficiarul deținea o cotă parte. Avocații au stabilit că mama beneficiarului de facto vroia să înstrăineze apartamentul cu condiția întreținerii pe viață, ea a fost mințită și indusă în eroare de către cumpărător, care de iure a încheiat un contract de vînzare-cumpărare. Beneficiarul la rândul său, și-a pierdut cota-parte sa din apartamentul din Chișinău deoarece la fel a fost indus în eroare și impus să semneze la notar o procură prin care îi acorda dreptul mamei sale de a dispune de bunurile sale.

Ulterior, când mama beneficiarului a înteles că a fost mințită, împreună cu fiul său s-au adresat cu o cerere de chemare în judecată privind recunoașterea nulității contractului de vînzare-cumparare a apartamentului. Printr-o Hotărâre judecătorească, cererea a fost respinsă pe motiv ca fiind nefondată, pierzând astfel dreptul de proprietate asupra unicului spațiu locativ pe care-l aveau.

Avocații IDOM au intervenit pentru a acorda asistență juridică beneficiarului la etapa contestării hotărârii judecătorești la Curtea de Apel Chișinău. Astfel, hotărârea prin care beneficiarul și mama sa au pierdut dreptul de proprietate asupra unicului bun imobil deținut a fost contestată și Curtea de Apel, prin deciza, sa a admis apelurile depuse, a casat hotărârea primei instanțe și a recunoscut nulitatea contractului de vînzare-cumparare a apartamentului.

În prezent litigiul se află pe rolul Curții Supreme de Justiție.

Despre redobîndirea dreptului de proprietate asupra imobilului, vorbim și în cazul lui Andrei (numele este schimbat – n.r.), care, la fel, a fost lipsit de capacitate juridică. Deoarece rudele apropiate ale beneficiarului au refuzat să aibă grijă de el, tutela asupra lui și asupra fratelui său a fost instituită pe numele unei persoane străine, care pe atunci exercita și funcția de şef a Direcţiei pentru protecţia drepturilor copilului. Tutorele nu a locuit împreună cu persoanele aflată sub tutelă dar i-a plasat în Internatul Psihoneurologic din Bălți. După moartea fratelui lui Andrei, tutorele, fără consimțămîntul beneficiarului, a vândut unei rude cota parte a apartamentului care aparținea fratelui lui Andrei.

Astfel, A.O. Keystone Moldova a solicitat avocaților din cadrul IDOM acordarea asistenței juridice acestui beneficiar, în special verificarea legalității administrării de către tutore a patrimoniului acestuia și a fratelui său, precum și a înstrăinării unei cote părți din proprietatea comună deținută de ultimii.

Potrivit avocatei din cadrul IDOM, Olesea Doronceanu –”Analizînd dosarele beneficiarilor s-a stabilit că plasarea lor într-o instituție psihoneurologică ridică foarte multe semne de întrebare, iar administrarea patrimoniului lor, în special înstrăinarea unei cote părți din proprietatea comună, nu este clară și aparent este abuzivă și contrară legii.

În interesele beneficiarului a fost depusă o plîngere penală la Centrul Național Anticorupție (CNA) prin care s-a solicitat să se dispună demararea unei investigații pentru elucidarea corectitudinii, proporționalității și legalității exercității atribuțiilor tutorelui și autorității tutelare în privința tutelaților.

La solicitarea IDOM, de către CNA s-a dispus deschiderea unei cauze penale în temeiul art. 328 CP RM “Exces de puterea sau depășirea atribuțiilor de serviciu”, ulterior beneficiarul a fost recunoscut în calitate de parte vătămată și audiat pe caz.

Cazul de află în derulare.

 

Pentru prima dată în Moldova, datorită activității IDOM, este posibil ca femeile însărcinate care trăiesc cu HIV să nască la orice maternitate din țară, respectând regulile generale și fără a fi discriminate

Ambasada Suediei în Chișinău – ”Suntem foarte mândri pentru rezultatele minunate obținute în 2017 de ONG-urile partenere în combaterea violenței domestice, promovarea drepturilor omului și libertății de exprimare prin intermediul mass-mediei pluraliste. Acum femeile care trăiesc cu HIV pot naște la orice spital din țară, persoanele cu dizabilități mintale pot exercita drepturi egale în fața legii, 465 de victime ale violenței domestice au beneficiat de asistență legală, etc.”

Citește mai multe despre eroii locali și eforturile ONG-urilor pe pagina oficială a Amasadei Suediei în Chișinău (articol în engleză): http://bit.ly/2mYeRwz

 

IDOM a organizat încă un training pentru managementul de conducere, inclusiv medicii-șefi de secție, asistenții medicali superiori, precum și personalul responsabil de asistarea și supravegherea pacienților din cadrul spitalului de psihiatrie din mun. Bălți

Astăzi, 27 decembrie 2017, IDOM a organizat un training privind ,,Abilitarea capacităților angajaților spitalelor de psihiatrie în vederea prevenirii torturii, tratamentului inuman și degradant”.

Evenimentul a fost destinat managementului de conducere (inclusiv medicii-șefi de secție, asistenții medicali superiori, precum și personalul responsabil de asistarea și supravegherea pacienților) din cadrul spitalului de psihiatrie din mun. Bălți.

Astfel, peste 70 persoane au fost instruite referitor la prevenirea relelor tratamente prin prisma standardelor CPT şi recomandărilor CAT. În calitate de formatori au fost Dumitru Russu – Coordonatorul Programului de Monitorizare și Raportare din cadrul IDOM și Ion Caracuian – Șeful Secției Combaterea Torturii din cadrul Procuraturii Generale a RM.

Această activitate este susținută financiar de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA).

 

Experții IDOM au instruit alte peste 50 persoane referitor la prevenirea relelor tratamente prin prisma standardelor CPT și recomandărilor CAT

Pe data de 19 decembrie 2017, IDOM a organizat un training privind ,,Abilitarea capacităților angajaților spitalelor de psihiatrie în vederea prevenirii torturii, tratamentului inuman și degradant”.

Evenimentul a fost destinat managementului de conducere (inclusiv medicii-șefi de secție, asistenții medicali superiori, precum și personalul responsabil de asistarea și supravegherea pacienților) din cadrul spitalului de psihiatrie și ftiziopneumologie din Orhei.

Astfel, peste 50 persoane au fost instruite referitor la prevenirea relelor tratamente prin prisma standardelor CPT şi recomandărilor CAT. În calitate de formatori au fost Dumitru Russu – Coordonatorul Programului de Monitorizare și Raportare din cadrul IDOM și Ion Caracuian- Șeful Secției Combaterea Torturii din cadrul Procuraturii Generale a RM.

Această activitate este susținută financiar de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA).

    

Peste 50 persoane au fost instruite de către experții IDOM referitor la prevenirea relelor tratamente prin prisma standardelor CPT şi recomandărilor CAT

Pe data de 13 decembrie 2017 IDOM a organizat un training privind ”Abilitarea capacităților angajaților spitalelor de psihiatrie în vederea prevenirii torturii, tratamentului inuman și degradant”.

Evenimentul a fost destinat managementului de conducere din cadrul spitalului clinic de psihiatrie Codru (inclusiv medicii-șefi de secție, asistenții medicali superiori, precum și personalul responsabil de asistarea și supravegherea pacienților din spital).

Astfel, peste 50 persoane au fost instruite referitor la prevenirea relelor tratamente prin prisma standardelor CPT şi recomandărilor CAT. În calitate de formatori au fost Dumitru Russu – Coordonatorul Programului de Monitorizare și Raportare din cadrul IDOM și Ion Caracuian- Șeful Secției Combaterea Torturii din cadrul Procuraturii Generale a RM.

Această activitate este susținută financiar de Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (SIDA).

      

      

 

 

 

COMITETUL ONU ÎMPOTRIVA TORTURII a reiterat 90 la sută din observațiile și recomandările IDOM formulate în raportul său alternativ pe țară

COMITETUL ONU ÎMPOTRIVA TORTURII a publicat concluziile 
și recomandările sale cu privire la evaluarea Republicii Moldova pentru 2017.

În acest context, Comitetul a reiterat 90 la sută din observațiile și recomandările IDOM formulate în raportul său alternativ pe țară.

* Statul-parte ar trebui să se asigure că persoanele reținute se bucură de la începutul privării lor de libertate de toate garanțiile juridice fundamentale împotriva torturii, inclusiv persoanele arestate și cele aflate în arest preventiv. 
Statul-parte ar trebui să monitorizeze furnizarea acestor garanții și să se asigure că orice funcționar care nu le furnizează în practică este supus pedepsei disciplinare sau a altor sancțiuni corespunzătoare;

* Dreptul deținuților de a avea acces rapid și confidențial la un avocat calificat și independent, imediat după arestare și în toate etapele detenției, inclusiv audierile;

* Dreptul deținuților de a solicita și de a primi un examen medical confidențial de către un medic independent în termen de 24 de ore de la sosirea lor într-un loc de detenție;

* Să se asigure că nimeni nu este ținut în detenție preventivă mai mult decât este prevăzut de lege;

* Să modifice legislația sa și să ia toate măsurile necesare pentru a scurta durata detenției preventive și să ia în considerare înlocuirea detenției preventive pentru infracțiunile minore cu măsuri necustodiale, inclusiv supravegherea electronică;

* Îmbunătățirea condițiilor materiale în locurile de detenție preventivă și să se asigure că au protocoale și personal calificat pentru a interacționa cu persoanele care suferă de o deficiență mentală sau intelectuală.

* Mecanismele independente de monitorizare să aibă acces la spitalele de psihiatrie și instituțiile neuropsihologice; și să prevadă mecanisme independente de reclamații pentru pacienții din toate spitalele de psihiatrie și instituțiile rezidențiale psiho-neurologice și membrii familiilor acestora;

* Să asigure investigații prompte, imparțiale și eficiente în toate acuzațiile de abuz sau violență, inclusiv cele efectuate sau conduse de personalul administrativ și medical angajat în astfel de instituții, urmărirea penală a presupusilor făptași și acordarea de despăgubiri victimelor;

* Să se asigure că nimeni nu este plasat involuntar în astfel de instituții din motive nemedicale, inclusiv prin asigurarea faptului că pacienții au dreptul de a fi audiați personal de către judecătorul care ordonă internarea, pentru că judecătorii solicită opinia unui psihiatru, iar astfel de decizii pot fi atacate;

* Să examineze toate persoanele care au fost plasate forțat în spitale de psihiatrie alte motive decât cele medicale și să le ofere posibilitatea de a fi eliberate și, după caz, să beneficieze de despăgubiri;

* Să întreprindă măsuri urgente pentru îmbunătățirea condițiilor materiale, inclusiv alimentația și igiena, în toate spitalele de psihiatrie și în instituțiile rezidențiale psiho-neurologice.

Acestea sunt doar câteva din recomandările făcute pentru Republica Moldova.

Toate constatările și recomandările Comitetului pot fi consultatele pe pagina web:http://tbinternet.ohchr.org/…/MDA/CAT_C_MDA_CO_3_29668_E.pdf

10 DECEMBRIE – Ziua internațională a drepturilor omului

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) marchează în fiecare an, la 10 decembrie, Ziua internațională a drepturilor omului.

Această zi trebuie să reprezinte un moment de reflecție pentru instituțiile statului, societatea civilă și cetățeni asupra faptului că drepturile și libertățile fundamentale ale omului nu pot fi disprețuite, încălcate sau ignorate.

În 2017 Ziua internațională a drepturilor omului reprezintă începutul unei campanii ce se va întinde pe parcursul unui an de zile pentru a marca cea de-a 70-a aniversare a Declarației Universale a Drepturilor Omului.

 

Spre finele anului, tragem linia și facem o totalizare

În 2017, avocații IDOM au ajutat 6 persoane cu dizabilități psihosociale să-și redobândească capacitatea legală, astfel, oferindu-le oportunitatea de a trăi o viață împlinită și independentă, în condiții de demnitate și egalitate cu toți.

Primul caz este despre un bărbat, care la vârsta de 18 ani a fost lipsit de capacitatea sa legală la insistența organului de tutelă. Acesta a fost lipsit de dreptul de a lua decizii pentru sine, inclusiv dreptul de a-și întemeia o familie, a se angaja la serviciu, a decide asupra tratamentului medical și asupra modului de trai și planificare a vieții în general. Acest tînăr a fost susținut în procesul de judecată de către Oficiului ONU pentru Drepturile Omului și al organizatiei noastre.

În al doilea caz un tânăr a fost reprezentat în istanță de către avocații IDOM și cu suportul organizației Keystone Moldova. Din momentul în care a fost declarat capabil, viața acestui tînăr s-a schimbat. Acesta deja trăiește în comunitate, iar recent a întemeiat o familie. Vedeți reportajul video realizat de Radio Europa Liberă: https://www.youtube.com/europalibera    

 În alte trei cazuri, avocata Programului de Litigare și Advocacy din cadrul IDOM a reprezentat interesele a trei petiționare în procedura de redobândire a capacității juridice. Petiționarele, persoane cu dizabilități mentale, cu vârstele cuprinse între 22 și 36 ani, au fost abandonate la naștere, fiind cazate de când erau încă mici în Casa Internat pentru copii cu deficiențe mintale din Hâncești. După atingerea majoratului, aceste tinere au fost lipsite de capacitatea de exercițiu, iar temeiurile care au stat la baza lipsirii capacității de exercițiu nu s-au axat pe incapacitatea tinerelor de a fi reintegrate în societate, ci pe incapacitatea autorităților de a oferi alternative la sistemul de protecție socială. În cadrul ședințelor de judecată din luna octombrie current, toate persoanele interesate au susținut acțiunea și a fost probat faptul că tinerele dețin suficiente deprinderi de viață și capacități pentru a fi reitegrate în societate.

Cea de-a șasea persoană a fost declarată, ieri, printr-o decizie judecătorească – capabilă.  Și în acest caz, IDOM s-a implicat, ajutând-o să-și redobândească capacitatea juridică.

Amintim că în luna aprilie 2017, Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități a recomandat Republicii Moldova mai multe măsuri de îmbunătățire a situației acestor persoane, una dintre care se referă la restabilirea capacității juridice depline a tuturor persoanelor cu dizabilități și revizuirea sistemului său de tutelă, cu scopul de a introduce mecanisme de luare asistată a deciziilor.

 

IDOM a prezentat astăzi, într-o conferință de presă, rezultatele și concluziile colectate în urma desfășurării Conferinței Naționale din 21 noiembrie curent

Astăzi, 30 noiembrie 2017, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a organizat o conferinţă de presă cu genericul: „Deficiențe și soluții în asigurarea respectării drepturilor omului în privința persoanelor cu dizabilități mentale, persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA și victimelor malpraxisului medical din Republica Moldova”. Evenimentul a avut loc în sediul IDOM.

În cadrul acestei conferințe, Coordonatorul de Proiect – Radu Bobeică a prezentat rezultatele și concluziile colectate în urma desfășurării Conferinței Naționale din 21.11.17. Acestea urmează să fie incluse în cadrul documentelor elaborate, ulterior, vor fi expediate factorilor de decizie din sectorul public.

Acest eveniment a fost posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă, în mod necesar, poziția USAID sau a Guvernului SUA. 

Pentru mai multe detalii, persoana de contact este Radu Bobeică – Coordonator de Proiect în cadrul IDOM (tel: +373 767 15 585 sau email: radubobeica@yahoo.com).

Foto de la eveniment:

 

 

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a organizat o Conferința Națională cu genericul „Deficiențe și soluții în asigurarea respectării drepturilor omului în privința persoanelor cu dizabilități mentale, persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA și  victimelor malpraxisului medical din Republica Moldova”

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a organizat o Conferința Națională cu genericul „Deficiențe și soluții în asigurarea respectării drepturilor omului în privința persoanelor cu dizabilități mentale, persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA și  victimelor malpraxisului medical din Republica Moldova”.

Conferința a avut pe 21 noiembrie 2017, în cadrul Ministerului Justiției, din str. 31 August 1989, mun. Chișinău. 

Evenimentul și-a propus să informeze participanții privind cele mai relevante probleme legate de drepturile omului din perspectiva IDOM și să caute soluții, pentru a nu admite anumite încălcări în privința persoanelor care trăiesc cu HIV/SIDA, a persoanelor cu dizabilități mentale și a victimelor malpraxisului medical.

Întrunirea a fost structurată în sesiuni și panouri de discuții, care au avut menirea de a elucida aspectele-cheie legate de domeniile vizate și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

În calitate de formatori/persoane-resursă au fost: Vanu Jereghi – Director executiv, IDOM; Boris Gîlca Secretar General de Stat al Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale al RM; Tatiana Moraru Șef Direcţia analiză, monitorizare şi evaluare a politicilor din cadrul Ministerului Justiției al RM; Rodica Gramma – Dr. în șt. filosofice, conf. univ., expert IDOM; Ion Dodon – Avocat, expert IDOM; Arcadie AstrahanDirector, Centrul comunitar de sănătate mintală Botanica, expert IDOM; Olesea Doronceanu – Avocată în cadrul Programului de Litigare și Advocacy, IDOM; Dumitru Russu – Coordonator al Programului de Monitorizare și Raportare, IDOM; Alexandru Cebanaș – Avocat și consultant al Programului de Monitorizare și Raportare, IDOM și Radu Bobeică – Jurist, coordonator de proiect din cadrul aceleiași organizații.

Ultima sesiune a fost dedicată prezentării concluziilor și recomandărilor privind lacunele identificate și soluțiile propuse. În acest context, participații au participat la discuții în vederea înlăturării barierelor pentru asigurarea respectării drepturilor omului în privința grupurilor vulnerabile vizate. Totodată, pe parcursul desfășurării conferinței, IDOM a colectat opiniile și sugestiile participanților privind tematica abordată, pentru includerea acestora în cadrul documentelor elaborate, ce urmează a fi expediate, ulterior, factorilor de decizie din sectorul public.

Studiul de evaluare a politicilor naționale în domeniul malpraxisului medical și asigurarea respectării drepturilor pacienților în Republica Moldova prezentat în cadrul evenimentului poate accesat aici: http://idom.md/wp-content/uploads/2017/08/IDOM_-Studiu-MALPRAXIS-1.pdf

Acest eveniment a fost posibil datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă, în mod necesar, poziția USAID sau a Guvernului SUA. Conferința națională se desfășoară în colaborare cu USAID/FHI, Agenția Suedeză pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida) și Ambasada Suediei în Chișinău.

Pentru mai multe detalii, persoana de contact este Radu Bobeică – Coordonator de Proiect în cadrul IDOM (tel: +373 767 15 585 sau email: radubobeica@yahoo.com).

Foto de la eveniment:

     

     

      

    

    

     

    

        

    

   

    

    

     

      

     

     

   

     

 

 

IDOM continuă să apere persoanele cu dizabilităţi care au aceeași capacitate juridică ca și ceilalţi cetăţeni și își pot exercita, nestingherit, dreptul la vot

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a monitorizat scutinul prezidențial din 30.10.2016. Astfel, 30 de observatori naționali IDOM, acreditați de Comisia Electorală Centrală, au fost dislocați în 9 instituții (3 spitale de psihiatrie și 6 internate psihoneurologice) pentru a monitoriza exercitarea dreptului la vot de către persoanele cu dizabilităţi mintale. Observatorii au fost în prealabil instruiți privind particularitățile votării în aceste instituții, prevederile Codului Electoral și posibilitatea persoanelor cu dizabilităţi de a-şi exercita dreptul la vot. Această activitate s-a desfășurat în cadrul Proiectului „Monitorizarea respectării dreptului electoral al rezidenților instituțiilor psihiatrice și internatelor psihoneurologice din Republica Moldova în timpul alegerilor prezidențiale din 2016”, implementat de IDOM, cu suportul financiar oferit de Fundația Est-Europeană.

Astfel, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova a constat că procesul de vot s-a desfășurat cu nereguli care au avut drept consecință prezența/admiterea scăzută la urne în rândul alegătorilor din cele șase internate psihoneurologice[1] și trei spitale psihitrice din țară[2].

Un exemplu în acest sens este determinat de numărul de alegători din Internatul psihoneurologic din s. Bădiceni, r-nul Soroca, adică din toți cei 431 de rezidenți înregistrați la data de 30.10.2016 – au votat doar 4 persoane, alți beneficiari au avut în baza de date statut special, sau în privința lor a existat o hotărâre de judecată, prin care aceștia au fost declarați incapabili, astfel, nu și-au putut exercita dreptul la vot.

În scopul asigurării exercitării dreptului electoral pentru persoanele cu deficienţe intelectuale sau psiho-sociale, avocații IDOM a înaintat, în luna octombrie 2017, două cereri de chemare în judecată și două cereri către Consiliul pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în Republica Moldova (CPEDAE), prin care se solicită constatarea discriminării în exercitarea dreptului la vot al reclamanților la alegerile prezidențiale din 30.10.2016 pe criteriu de dizabilitate și pe criteriu de asociere cu persoanele cu dizabilități mintale, conform art. 12 al Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Dreptul la capacitate juridică este, potrivit articolului 12 al CDPD și Comentariului General nr. 1 al Comitetului CDPD, un construct juridic care recunoaște persoanele ca titulari de drepturi, ca persoane în fața legii și care le permite acestora să își exercite drepturile prin luarea de decizii cu caracter obligatoriu și care trebuie respectate. Capacitate juridică trebuie să se manifeste în toate domeniile vieții, de la luarea deciziilor de zi cu zi (cum ar fi încheierea de contracte de vânzare cumpărare sau de vindere de bunuri și produse de bază), până la luarea de decizii cu privire la relații personale (căsătorie, relații sexuale și decizii cu privire la reproducere), carieră (educație și posibilitatea de a încheia contracte de muncă sau contracte cu caracter comercial), sănătate (consimțământ sau refuz de a primi tratament medical), participarea la procesele politice (vot, candidarea la alegeri) și o multitudine de alte decizii mai mult sau mai puțin semnificative. Comisarul Consiliului Europei pentru Drepturile Omului descrie capacitatea juridică drept concept care merge dincolo de luarea de decizii: „este vorba despre ce înseamnă să fii om”.


[1] Internatul psihoneurologic (IPN) din mun. Bălți;  IPN din s. Brânzeni, r. Soroca; IPN din s. Bădiceni, r. Edineț; IPN din s. Cocieri, r. Dubăsari; Casa-Internat pentru copii (băieți) cu deficiențe mintale din or. Orhei și Casa-Internat pentru copii (fete) cu deficiențe mintale din or. Hîncești.

[2] Spitalul Clinic de Psihiatrie din mun. Chișinău, Spitalul Clinic de Psihiatrie din mun. Bălți, Spitalul Clinic de psihiatrie Orhei.

 

Conferință de presă_Prezentarea studiului de evaluare a politicilor naționale în domeniul malpraxisului medical și asigurarea respectării drepturilor omului în Republica Moldova

Pe 27 octombrie 2017, experții Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) au prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, Studiul de evaluare a politicilor naționale în domeniul malpraxisului medical și asigurarea respectării drepturilor omului în Republica Moldova.

Evenimentul a avut loc la IPN și poate fi urmărit aici: https://www.youtube.com/watch?v=jrm8ZKyl7FY

Documentul prezentat urmează să fie revizuit după colectarea tuturor opiniilor părților interesate, dar până atunci, acesta poate fi accesat aici: http://idom.md/wp-content/uploads/2017/10/IDOM_Draft-Studiu-Malpraxis_31-OCTOMBRIE-2017-1.pdf

Alte știri cu referire la tema expusă au apărut, ulterior, în mass-media:

  1. http://radiochisinau.md/medicii-sustin-ideea-promovarii-unei-legi-care-sa-reglementeze-cazurile-de-malpraxis—58411.html
  2. https://deschide.md/ro/stiri/social/20420/IDOM-%C3%8En-Moldova-lipse%C8%99te-legisla%C8%9Bia-care-ar-solu%C8%9Biona-efectiv-cazurile-de-malpraxis.htm
  3. https://www.europalibera.org/a/de-ce-este-necesara-o-lege-a-malpraxisului/28819779.html
  4. https://inro.news/stiri/medicii-sustin-ideea-promovarii-unei-legi-care-sa-reglementeze-cazurile-de-malpraxis.html
  5. http://ipn.md/ro/societate/87237
  6. http://ipn.md/ro/societate/87245
  7. https://www.facebook.com/OchiulPublic/videos/1298048990295043/

Foto de la eveniment:

Vanu Jereghi
Arcadie Astrahan
Radu Bobeică
Rodica Gramma

   

Trei tinere lipsite de capacitatea juridică după atingerea majoratului, au fost declarate astăzi, printr-o Hotârâre judecătorească, persoane capabile cu drepturi depline

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), prin intermediul avocatei Olesea Doronceanu din cadrul Programului de Litigare și Advocacy, a reprezentat interesele a trei petiționare în procedura de redobândirea capacității juridice.

Petiționarele, persoane cu dizabilități mintale, cu vârstele cuprinse între 22 și 36 ani, au fost abandonate la naștere, fiind cazate de cînd erau încă mici în Casa Internat pentru copii cu deficiențe mintale din Hâncești. După atingerea majoratului, aceste tinere au fost lipsite de capacitatea de exercițiu, iar temeiurile care au stat la baza lipsirii capacității de exercițiu nu s-au axat pe incapacitatea tinerelor de a fi reintegrate în societate, ci pe incapacitatea autorităților de a oferi alternative la sistemul de protecție socială.

Declararea incapacității persoanei și instituirea tutelei privau tinerele de posibilitatea realizării drepturilor și garanțiilor prevăzute de legislația națională și internațională: ele nu puteau încheia acte juridice, nu aveau dreptul să se căsătorească, nu puteau întemeia o familie, nu puteau decide conceperea unui copil sau participa la alegeri, puteau fi plasate în instituții medicale și supuse tratamentului fără acordul lor, de altfel, nu se puteau  adresa în judecată, nu puteau depune petiții, le era îngrădit dreptul la liberate și libera circulație etc.

În cadrul ședințelor de judecată, toate persoanele interesate au susținut acțiunea și a fost probat faptul că tinerele dețin suficiente deprinderi de viață și capacități pentru a fi reitegrate în societate.

Judecătoria Hâncești, prin Hotârârea de astăzi, a admis acțiunea și a dispus recunoașterea celor trei petiționare ca persoane capabile, asigurând, astfel respectarea drepturilor acestora și oferindu-le posibilitatea de a trăi o viață împlinită, în condiții de egalitate și demnitate.

Anexată, găsiți Hotărârea Judecătorească pe acest caz.

Anexa Hotarire Judecatoreasca

 

Prezentarea studiului de evaluare a politicilor naționale în domeniul malpraxisului medical și asigurarea respectării drepturilor pacienților în Republica Moldova

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a organizat, la data de 25 octombrie 2017, o Masă Rotundă privind ,,Prezentarea studiului de evaluare a politicilor naționale în domeniul malpraxisului medical și asigurarea respectării drepturilor pacienților în Republica Moldova”.

Organizatorii și-au propus să informeze participanții privind cele mai relevante probleme legate de drepturile omului în domeniul malpraxisului medical și să caute soluții pentru îmbunătățirea cadrului legal în acest domeniu.

Întrunirea a fost structurată în sesiuni și panouri de discuții care au avut menirea de a elucida aspectele-cheie legate de domeniile vizate, precum și respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului.

Ultima sesiune a fost dedicată prezentării concluziilor și recomandărilor privind lacunele identificate și soluțiile propuse.

Ținem să aducem la cunoștință că, în curând, IDOM va organiza o conferință de presă pentru a prezenta publicului larg rezultatele și concluziile Studiului, împreună cu recomandările de rigoare. Ulterior, acesta va fi publicat pe site-ul organizației – www.idom.md, în secțiunea ,,Rapoarte”.

Această activitate a fost posibilă datorită ajutorului generos al poporului american oferit prin intermediul Agenției SUA pentru Dezvoltare Internațională (USAID). Opiniile exprimate aparțin Institutului pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) și nu reflectă, în mod necesar, poziția USAID sau a Guvernului SUA.

    

     

      

      

      

      

      

http://e-sanatate.md - ,,Medicii deschid parantezele malpraxisului în Republica Moldova. De ce nu sunt recunoscute greșelile medicale, de ce se tem doctorii și ce vor să schimbe în practica lor”
http://e-sanatate.md/News/7555/medicii-deschid-parantezele-malpraxisului-in-republica-moldova-de-ce-nu-sunt-recunoscute-greselile-medicale-de-ce-se-tem-doctorii-si-ce-vor-sa-schimbe-in-practica-lor 

 

Vizită de studiu în Austria

În perioada 9-13 octombrie 2017, un reprezentant al Programului de Monitorizare și Raportare din cadrul Institutului pentru Drepturile Omului (IDOM),  împreună cu alți reprezentanți ai organizațiilor neguvernamentale din domeniul drepturilor persoanelor cu dizabilități (Keystone Moldova, Centrul de Asistență Juridică pentru Persoanele cu Dizabilități  (CAJPD), Asociația ,,MOTIVAȚIE” , Alianța Organizațiilor pentru Persoane cu Dizabilități (AOPD) și Asociația ,,Servicii Sociale Durabile”) au participat la o vizită de studiu în Austria, eveniment organizat de Easpd Brussels (Asociația Europeană a Prestatorilor de Servicii pentru Persoane cu Dizabilități).

Scopul acestei vizite s-a rezumat la familiarizarea reprezentanților Republicii Moldova cu practica Austriei,  schimul de experiență între aceste două țări, preluarea bunelor practici, îndeosebi în procesul aplicării Articolului 33 al Convenției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități și crearea mecanismului independent de monitorizare. 

Succesul reformei austriece în domeniul apărării drepturilor persoanelor cu dizabilități a depins, în mare măsură, de efortul societății civile și al autorităților, care s-au mobilizat și au lucrat în acest sens. Accentul fiind pus pe îmbunătățirea calității vieții persoanelor cu dizabilități, incluziunea socială a acestora prin excluderea practicilor discriminatorii și măsurilor legale, care creau impedimente în aplicarea prevederilor Convenției privind drepturile acestora.

Vizita de studiu a fost organizată în cadrul proiectului ”Promovarea și monitorizarea drepturilor persoanelor cu dizabilități mintale din instituțiile rezidențiale” implementat de Keystone Moldova, AOPD și EASPD din resursele financiare ale Uniunii Europene.