Astăzi, la sesizarea IDOM, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, prin care persoanele cu dizabilități mentale declarate incapabile nu au dreptul la vot

Joi, 11 octombrie 2018, la sesizarea IDOM, prin intermediul avocatului instituției Cebanaș Alexandru și Dumitru Russu – Coordonator, Programul de Monitorizare și Raportare, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, prin care persoanele cu dizabilități mentale declarate incapabile nu au dreptul la vot.

În fapt, în cadrul alegerilor prezidențiale din 30.10.2016, o persoană nu au putut să-și exercite dreptul la vot întrucât art. 13 alin. 1 lit. b) din Codul Electoral prevede restricții pentru persoanele cu dizabilități mentale și intelectuale. Articolul 4 alin. (2) din Constituție statuiază că „Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale”.

Principiile directoare trebuie extrase în mod clar din articolul 29 din CDPD și reafirmate recent (2014) în Comentariu General nr. 1 de către Comitetul ONU. Aceleași principii sunt reiterate și în Rezoluţia 1642 (2009) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind accesul la drepturi al persoanelor cu dizabilități şi participarea deplină şi activă a acestora în societate.  În acest sens, parlamentarii europeni au cerut statelor membre ale Consiliului Europei să adopte măsurile necesare „pentru a se asigura că, în conformitate cu Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, persoanele plasate sub tutelă nu sunt private de drepturile lor fundamentale (nici măcar de dreptul de a vota), iar în cazul în care au nevoie de asistenţă externă pentru a-şi exercita aceste drepturi, li se va oferi sprijin corespunzător, fără a ignora dorinţele sau intenţiile acestora”.

Potrivit Articolului 29 din Convenție – Participarea la viaţa politică şi publică „Statele Părţi vor garanta persoanelor cu dizabilităţi drepturi politice şi posibilitatea de a beneficia de acestea, în condiţii de egalitate cu alţii, şi se angajează: (a) Să se asigure că persoanele cu dizabilităţi pot participa efectiv şi deplin la viaţa politică şi publică, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în mod direct sau prin reprezentanţi liber aleşi, precum şi dreptul și oportunitatea de a vota şi de a fi alese, printre altele […]”

Scopul declarat de Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, conform articolului 1 este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilități şi de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă. Persoanele cu dizabilități includ acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diferite bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi. Fără a aduce atingere interpretării pe care Comitetul pentru Drepturile Omului o aduce articolului 25 din PIDCP sau Ghidului revizuit (19 decembrie 2011, No. 584 / 2010) adoptat de Comisia de la Veneţia, atunci când sunt interpretate în coroborare, articolele 1 şi 29 din CDPD garantează dreptul de vot activ şi pasiv al persoanelor cu deficiență mentală şi al persoanelor cu deficiențe psihosocială. Până în 2014, în lipsa unei interpretări oficiale a acestor norme de către Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, nu a fost posibil să se indice cu certitudine domeniul de aplicare a protecţiei prevăzute la articolul 29 din CDPD. Se poate deduce că privarea persoanelor cu dizabilitate de dreptul la participare politică care a fost considerată permisă înainte de intrarea în vigoare a CDPD trebui revizuită.

Dreptul internaţional şi european în domeniul drepturilor de vot ale persoanelor cu deficiențe intelectuale şi psihosiciale se orientează într-un ritm rapid către o participare deplină şi egală. Principiile internaţionale noi au avut şi vor avea impact la nivel naţional. Prin urmare Curtea Constituțională din Republica Moldova a dat dovadă de abordare progresistă ce va anticipa revizuirea repetată a cadrului legal național în materia electorală ce vizează persoanele cu dizabilități.

Astfel, Republica Moldova asigura implementarea efectivă a prevederilor articolului 29 din CDPD. Ingerința în dreptul la participare la viața politică și publică prevăzută de norma contestată nu este proporțională și reprezintă un tratament diferențiat exprimat prin restricționare, bazată pe stereotipuri și ipoteze generalizate cu privire la capacitatea unei persoane de a-și exercita dreptul de a alege. Restricție contrară drepturilor fundamentale statuate de art. 29 și 12 din Convenția privind Drepturile Persoaneșlor cu Dizabilități, prin urmare contrară art. 4 alin. (2) din Constituție.

Hotărârea curții:

Ședința poate fi urmărită aici: https://www.privesc.eu/arhiva/83938/Sedinta-Curtii-Constitutionale–dreptul-la-vot-al-persoanelor-cu-dizabilitati-de-ordin-mintal

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *