Consolidarea capacităţilor angajaţilor ANAS și managerilor Centrelor de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități în vederea prevenirii torturii, reducerii relelor tratamente, abuzului şi discriminării

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), grație suportului financiar oferit de Suedia, monitorizează evaluează respectarea drepturilor persoanelor aflate în custodia statului, precum sunt cele deținute în Izolatoarele de Detenție Preventivă, în spitalele psihiatrice și în Centrele de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități[1]; desfășoară activități de instruire, advocacy și de litigare strategică, etc.

Comitetul Națiunilor Unite Împotriva Torturii, precum și Comitetul Națiunilor Unite pentru Drepturile persoanelor cu Dizabilități în cadrul evaluărilor din 2017 a accentuat recomandarea către Republicii Moldova de a instrui personalul poliției, procurorii, judecătorii și întregului personal implicat în furnizarea serviciilor de sănătate privind metodele de interacțiune cu persoanele cu dizabilități mentale / psihosociale și investigarea eficientă și documentarea cazurilor de tortură, tratamentul inuman sau degradant[1]. Potrivit observațiilor concludente ale Comitetului Națiunilor Unite, la data de 6 decembrie 2018 statul urmează să informeze privind acțiunile planificate în vederea implementării recomandărilor.

În scopul consolidării capacităţilor autorităților în vederea prevenirea torturii, reducerii relelor tratamente și discriminării, IDOM a organizat în perioada 18-20 decembrie 2018 un curs de instruire cu genericul: „Consolidarea capacităţilor angajaţilor ANAS[2] și managerilor Centrelor de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități în vederea prevenirii torturii, reducerii relelor tratamente, abuzului şi discriminării”.

În acest context, câțiva angajați din cadrul ANAS, directorii și personalul de conducere ai Centrelor de Plasament Temporar pentru Persoanele cu Dizabilități (com. Cocieri, or. Orhei, or. Hîncești, s. Bădiceni, mun. Bălți și s. Brânzeni), precum și câteva persoane din cadrul Direcției politici de protecție a drepturilor persoanelor cu dizabilități au participat la evenimentul desfăşurat în or. Vadul lui Vodă, Complexul turistic „ODISEU”.

În calitate de formatori au fost:
Vanu Jereghi – Director Executiv, IDOM;
Dumitru Russu – Coordonator, Programul Monitorizare și Raportare, IDOM;
Nelea Panfil – Coordonator de Proiect, Keystone Moldova;
Svetlana Doltu – Expert în sănătate, Membru a Consiliului pentru Prevenirea Torturii;
Ion Caracuian – Șef, Secția Combaterea Torturii, Procuratura Generală a RM;
Olesea Doronceanu  – Avocat, Programul Litigare și Advocacy, IDOM;
Arcadie Astrahan – Director Programe, Centrul Comunitar de Sănătate Mintală Botanica, Expert în sănătatea mintală.


[1] În temeiul Hotărârii Guvernului nr. 454 din 16.05.2018 cu privire la reorganizarea Agenţiei Naţionale Asistenţă Socială, Internatele Psihoneurologice au fost redenumite în Centre de plasament temporar pentru persoane cu dizabilităţi (adulți / copii)

[2] Agenţia Naţională Asistenţă Socială este autoritate administrativă în subordinea Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale, care gestionează activitatea Centrelor de plasament temporar pentru persoane cu dizabilităţi (adulte și copii); HG Nr. 454 din  16.05.2018 cu privire la reorganizarea Agenției Naționale Asistență Socială și HG Nr. 1263 din  18.11.2016 cu privire la aprobarea Regulamentului privind organizarea și funcționarea Agenţiei Naţionale Asistență Socială, a structurii şi efectivului-limită ale acesteia.

 

 

25 de persoane care activează în cadrul Inspectoratelor de Poliție din mai multe regiuni ale Republicii au beneficiat de instruiri în vederea prevenirii torturii, reducerii relelor tratamente, abuzului și discriminării față de persoanele aflate în custodie

Grație suportului financiar oferit de Suedia și conform Acordului de colaborare cu Inspectoratul General al Poliției (IGP), Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) desfășoară activități de monitorizarea condițiilor de detenție ale persoanelor aflate în custodia poliției, activități de instruire, de litigare strategică, precum și activități de monitorizarea internatelor psihoneurologice și a spitalelor de psihiatrie privind respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

În acest sens, în perioada 29-30 noiembrie 2018, în or. Vadul lui Vodă, complexul turistic „ODISEU, IDOM a organizat o instruire care a avut drept scop consolidarea capacităților poliției în vederea depășirii deficienților care generează încălcarea dreptului de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman și degradant în izolatoarele de detenție provizorie. Astfel, 25 de persoane care activează în cadrul IDP-urilor din mai multe regiuni ale Republicii au beneficiat de aceste instruiri.

Ion Caracuian – Șeful secției Combaterea Torturii din cadrul Procuraturii Generale a RM a vorbit despre garanțiile privind neadmiterea relelor tratamente în Izolatoarele de Detenţie Provizorie, prezentând actele normative naționale și internaţionale. În cadrul sesiunii au fost explicate noţiunile de torturătratament inuman și tratament degradant, făcându-se referire la cadrul legal național, internațional, precum și la jurisprudența CEDO. Accentul a fost pus și pe necesitatea respectării regulamentului cu privire la procedura de identificare, înregistrare şi raportare a pretinselor cazuri de tortură, tratament inuman sau degradant, aprobat prin Ordinul Nr. 77 din  31.12.2013. La fel, participanții au fost capacitați în vederea limitelor aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc, precum și despre rescurile neaplicării acestora.

Spre finalul primei zile de instruire, Natalia Toporeț – Expert Judiciar medico-legal în examinarea cazurilor de tortură a ținut un discurs referitor la aspectele medicale ale torturii și aplicarea metodologiei de examinare și documentare medicală a acestor cazuri. 

Arcadie Astrahan – Directorul Centrulul Comunitar de Sănătate Mintală Botanica, expert în sănătate mentală, a vorbit în cea dea doua zi despre importanța respectării drepturilor persoanelor cu deficiențe mentale și utilizatorilor de droguri injectabile aflați în custodia poliției.

Dumitru Russu – Coordonatorul Programului de Monitorizare și Raportare din cadrul IDOM a prezentat Conceptul de Egalitate, făcând referire la prevederile legislației internaționale și naționale cu privire la discriminare; a vorbit despre jurisprudența CEDO cu referire la Articolul 3 (dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman sau degradant) în cazurile de detenție a persoanelor cu dizabilități; despre Legea nr. 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, explicând detaliat termenul de ,,Acomodare rezonabilă”. Un capitol aparte a fost dedicat ,,Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi”.

 

RECUNOAȘTEREA PE CALE JUDICIARĂ DUPĂ 40 ANI A IDENTITĂȚII UNEI PERSOANE

IDOM a finisat cu succes cazul unui bărbat cu dizabilități care și-a petrecut 40 de ani din viață în Internatul Psihoneurologic Brînzeni, fără a deține certificat de naștere și buletin de identitate.

IDOM a preluat cazul la solicitarea Asociației Obștești Keystone Moldova, care a sesizat faptul că un bărbat de 48 de ani G.V. urmează să fie reintegrat în societate și este pregătit pentru traiul în comunitate, însă din cauza faptului că acesta nu deține acte de stare civilă (certificat de naștere, buletin de identitate) procesul de reintegrare în comunitate nu poate fi realizat.

La etapa prejudiciară Keystone și IDOM dispuneau doar de o informație conform căreia G.V. s-ar fi născut în anul 1969 în satul Recea, r. Strășeni, însă, în fondul de arhivă al actelor de stare civilă nu a fost identificată o astfel de persoană. În satul Recea au fost identificate presupuse rude și martori care susțineau că prin anii 1979 un copil_G.V. (părinții căruia au decedat demult) la vîrsta de 9 ani ar fi fost plasat într-un internat pentru copii din cauza dizabilității de care suferea și de atunci nimeni nu a mai auzit nimic de el.

În lipsa actelor de stare civilă care ar fi confirmat identitatea lui G.V. se impunea necesitatea constatării pe cale judiciară a faptului nașterii lui G.V. de către o anumită persoană, motiv pentru care în interesele lui G.V. a fost depusă o acțiune în instanța de judecată în procedură specială.

În cadrul examinării cauzei, datorită noilor acte găsite și prezentate de persoanele interesate (Primăria, Oficiul de Stare Civilă) precum și din depozițiilor martorilor citați și audiați, s-a reușit probarea faptului că G.V. de facto se născuse la altă dată, alt an și sub alt nume (G.S.), însă din motive necunoscute, la vârsta de 9 ani când  fusese plasat în Internatul Psihoneurologic Brînzeni i-au indicat alt nume, altă dată, lună și an de naștere.

Prin Hotărârea Judecătoriei Strășeni din 31.10.2018 s-a admis acțiunea și s-a constatat un fapt care are valoare juridică _ faptul că G.V. și G.S. sunt aceeași persoană, prin urmare în temeiul hotărârii judecătorești petiționarul va putea solicita fără impedimente legale eliberarea certificatului de naștere iar, ulterior, perfectarea buletinului de identitate.

De asemenea, IDOM a constatat că, spre regret, în Internatele Psihoneurologice din țară se mai află alte zeci de persoane ale căror identitate nu este cunoscută, iar acest fapt creează impedimente legale în calea integrării acestora în societate și beneficierea de toate drepturile consființite de lege. În acest context, se impune necesitatea implicării active a administrației instituțiilor unde sunt plasate astfel de persoane în vederea inițierii procedurilor legale necesare constatării identității acestora.

În instanța de judecată, interesele petiționarului au fost reprezentate de către avocata Doronceanu Olesea din cadrul Programului de Litigare și Advocacy, IDOM.

Hotărârea judecătorească din 31.10.2018 

IDOM A ORGANIZAT O INSTRUIRE DE TIP FORMARE DE FORMATORI ÎN DOMENIUL COMBATERII INFRACȚIUNILOR MOTIVATE DE URĂ

Conform Acordului de colaborare dintre IGP și IDOM din 6 octombrie 2016, precum și grație suportului financiar oferit de Konrad Adenauer Stiftung cu sediul în București și al Suediei, IDOM desfășoară activități de monitorizarea condițiilor de detenție ale persoanelor aflate în custodia poliției, activități de instruire, de litigare strategică, precum și activități de monitorizare a internatelor psihoneurologice și a spitalelor de psihiatrie privind respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități.

La data de 18 Decembrie 2017, Republica Moldova a fost condamnată de către Comitetului ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale pentru eșecul statului în investigarea eficientă a infracțiunilor motivate de ură rasială și lipsa unui remediu efectiv în fața instanțelor naționale. În observațiile Comitetului din 12 mai 2017, asupra raportului Republicii Moldova privind respectarea și implementarea Convenției privind Eliminarea Discriminării Rasiale a recomandat statului să desfășoare programe de formare pentru ofițerii de poliție, judecători, avocați și funcționari de stat, inclusiv instruiri specializate privind prevenirea discriminării rasiale și drepturile consacrate în convenție. Totodată, Comitetul a solicită statului să furnizeze informații detaliate și statistici actualizate în următorul său raport periodic privind aceste programe de formare și impactul acestor instruiri asupra situației minorităților etnice.

În cadrul proiectului „Consolidarea capacității poliției de a combate infracțiunile de ură”, IDOM și-a propus acordarea suportului Poliției în vederea creșterii capacității de formare în domeniul infracțiunilor motivate de ură.

În acest sens, în perioada 811 octombrie 2018, în or.Vadul lui Vodă, Complexul turistic „ODISEU, IDOM a organizat o  instruire de tip formare de formatori în domeniul combaterii infracțiunilor motivate de ură, desfășurate de către Nicolae Crețu și Isvan Haller. În cadrul acestui eveniment au fost participat 18 persoane care sunt implicate în asigurarea pregătirii inițiale și continue a ofițerilor de poliție din cadrul MAI, CIPAL, IGP și ai Academiei de Poliție, și au fost abordate subiecte precum infracțiunile motivate de ură, cazuistica CEDO și standardele internaționale, tehnici de cunoaștere și spargere a gheții, structura generală a unei sesiuni de instruire, debrifarea tehnicilor, tehnici de motivare a adulților în activitățile de formare, tehnica GPP și prezentare altor tehnici, etapele procesului de învățare, tehnici de monitorizare a înțelegerii și atenției participanților în timpul prezentărilor, tehnici de aplicare și analiză a informațiilor prezentate și etapele procesului de învățare. La final, Vanu Jereghi – directorul executive din cadrul IDOM a înmânat certificate de participare și a ținut să mulțumească conducerii Ministerului Afacerilor Interne și Inspectoratului General al Poliției pentru contribuția adusă în cadrul activităților desfășurate până în prezent, astfel exprimându-și convingerea în potențialul și perspectivele unei cooperări fructuoase și în viitor. 

Poze de la eveniment:

    

     

          

    

      

   

     

     

     

     

    

    

    

     

     

     

      

    

     

         

     

     

     

    

      

    

     

     

     

    

     

 

Astăzi, la sesizarea IDOM, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, prin care persoanele cu dizabilități mentale declarate incapabile nu au dreptul la vot

Joi, 11 octombrie 2018, la sesizarea IDOM, prin intermediul avocatului instituției Cebanaș Alexandru și Dumitru Russu – Coordonator, Programul de Monitorizare și Raportare, Curtea Constituțională a declarat neconstituțional articolului 13 alin. (1) lit. b) din Codul electoral, prin care persoanele cu dizabilități mentale declarate incapabile nu au dreptul la vot.

În fapt, în cadrul alegerilor prezidențiale din 30.10.2016, o persoană nu au putut să-și exercite dreptul la vot întrucât art. 13 alin. 1 lit. b) din Codul Electoral prevede restricții pentru persoanele cu dizabilități mentale și intelectuale. Articolul 4 alin. (2) din Constituție statuiază că „Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale”.

Principiile directoare trebuie extrase în mod clar din articolul 29 din CDPD și reafirmate recent (2014) în Comentariu General nr. 1 de către Comitetul ONU. Aceleași principii sunt reiterate și în Rezoluţia 1642 (2009) a Adunării Parlamentare a Consiliului Europei privind accesul la drepturi al persoanelor cu dizabilități şi participarea deplină şi activă a acestora în societate.  În acest sens, parlamentarii europeni au cerut statelor membre ale Consiliului Europei să adopte măsurile necesare „pentru a se asigura că, în conformitate cu Convenţia Organizaţiei Naţiunilor Unite privind drepturile persoanelor cu dizabilități, persoanele plasate sub tutelă nu sunt private de drepturile lor fundamentale (nici măcar de dreptul de a vota), iar în cazul în care au nevoie de asistenţă externă pentru a-şi exercita aceste drepturi, li se va oferi sprijin corespunzător, fără a ignora dorinţele sau intenţiile acestora”.

Potrivit Articolului 29 din Convenție – Participarea la viaţa politică şi publică „Statele Părţi vor garanta persoanelor cu dizabilităţi drepturi politice şi posibilitatea de a beneficia de acestea, în condiţii de egalitate cu alţii, şi se angajează: (a) Să se asigure că persoanele cu dizabilităţi pot participa efectiv şi deplin la viaţa politică şi publică, în condiţii de egalitate cu ceilalţi, în mod direct sau prin reprezentanţi liber aleşi, precum şi dreptul și oportunitatea de a vota şi de a fi alese, printre altele […]”

Scopul declarat de Convenţia ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, conform articolului 1 este de a promova, proteja şi asigura exercitarea deplină şi în condiţii de egalitate a tuturor drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului de către toate persoanele cu dizabilități şi de a promova respectul pentru demnitatea lor intrinsecă. Persoanele cu dizabilități includ acele persoane care au deficienţe fizice, mentale, intelectuale sau senzoriale de durată, deficienţe care, în interacţiune cu diferite bariere, pot îngrădi participarea deplină şi efectivă a persoanelor în societate, în condiţii de egalitate cu ceilalţi. Fără a aduce atingere interpretării pe care Comitetul pentru Drepturile Omului o aduce articolului 25 din PIDCP sau Ghidului revizuit (19 decembrie 2011, No. 584 / 2010) adoptat de Comisia de la Veneţia, atunci când sunt interpretate în coroborare, articolele 1 şi 29 din CDPD garantează dreptul de vot activ şi pasiv al persoanelor cu deficiență mentală şi al persoanelor cu deficiențe psihosocială. Până în 2014, în lipsa unei interpretări oficiale a acestor norme de către Comitetul ONU pentru drepturile persoanelor cu dizabilități, nu a fost posibil să se indice cu certitudine domeniul de aplicare a protecţiei prevăzute la articolul 29 din CDPD. Se poate deduce că privarea persoanelor cu dizabilitate de dreptul la participare politică care a fost considerată permisă înainte de intrarea în vigoare a CDPD trebui revizuită.

Dreptul internaţional şi european în domeniul drepturilor de vot ale persoanelor cu deficiențe intelectuale şi psihosiciale se orientează într-un ritm rapid către o participare deplină şi egală. Principiile internaţionale noi au avut şi vor avea impact la nivel naţional. Prin urmare Curtea Constituțională din Republica Moldova a dat dovadă de abordare progresistă ce va anticipa revizuirea repetată a cadrului legal național în materia electorală ce vizează persoanele cu dizabilități.

Astfel, Republica Moldova asigura implementarea efectivă a prevederilor articolului 29 din CDPD. Ingerința în dreptul la participare la viața politică și publică prevăzută de norma contestată nu este proporțională și reprezintă un tratament diferențiat exprimat prin restricționare, bazată pe stereotipuri și ipoteze generalizate cu privire la capacitatea unei persoane de a-și exercita dreptul de a alege. Restricție contrară drepturilor fundamentale statuate de art. 29 și 12 din Convenția privind Drepturile Persoaneșlor cu Dizabilități, prin urmare contrară art. 4 alin. (2) din Constituție.

Hotărârea curții:

Ședința poate fi urmărită aici: https://www.privesc.eu/arhiva/83938/Sedinta-Curtii-Constitutionale–dreptul-la-vot-al-persoanelor-cu-dizabilitati-de-ordin-mintal

 

 

 

IDOM a preluat 2 cazuri în care rudele pacienților internați într-un Spital de Psihiatrie invocă aplicarea Torturii și relelor tratamente

INSTITUTUL PENTRU DREPTURILE OMULUI DIN MOLDOVA

MOLDOVAN INSTITUTE FOR HUMAN RIGHTS

      IDOM

        COMUNICAT

La data de 29.09.2018 rudele a doi pacienți internați în IMSP Spitalul de Psihiatrie și Ftiziopneumonologie Orhei, au postat pe rețelele de socializare imagii cu apropiații lor, invocând faptul că în perioada aflării acestora la tratament au fost maltratați fizic, deoarece pe corpul acestora s-au depistat multiple semne de leziuni corporale.

Prezumând faptul că persoanele au fost supuse/expuse Torturii, tratamentelor inumane și/sau degradante în perioada aflării lor în custodia statului, avocații IDOM au contactat rudele și au preluat cazurile în scopul acordării asistenței juridice pacienților și elucidării circumstanțelor producerii leziunilor corporale celor doi pacienți în perioada aflării acestora la tratament în IMSP Spitalul de Psihiatrie și Ftiziopneumonologie Orhei.

La data de 01.10.2018, avocații din cadrul IDOM, Doronceanu Olesea, Cebanaș Alexandru și Andrei Lungu, s-au deplasat la IMSP Spitalul de Psihiatrie și Ftiziopneumonologie Orhei unde în scopul acordării asistenței juridice au vizitat pacienții care se prezumă că au fost supuși relelor tratamente; au discutat cu rudele acestora, cu alți pacienți, cu personalul medical și administrația instituției medicale; au solicitat și analizat toată documentația medicală pe numele acestora etc.

Constatările avocaților și acțiunile întreprinse

Pacienții care se prezumă că au fost supuși/expuși Torturii și relelor tratamente sunt un bărbat și o femeie, ambii în etate, unul dintre ei continua să fie internat în Spitalul de Psihiatrie Orhei iar unul fusese deja externat la solicitarea rudelor.

  1. În primul caz, pacientul B.A. a fost diagnosticat cu o maladie incurabilă și internat pentru tratament în staționar la data de 10.09.2018 în baza îndreptării medicului psihiatru din Orhei. La internare, pacientul a fost examinat și nu avea pe corp nici o leziune corporală vizibilă.

La data de 27.09.2018 soția și fiica pacientului B.A. au venit să-l viziteze și au constatat că pe suprafața corpului acestuia erau multiple leziuni corporale. Pacientul nu a putut explica ce s-a întâmplat cu el deoarece nu vorbește iar maladia cu care a fost diagnosticat nu-i permite să conștientizeze starea de fapt a lucrurilor. Din explicațiile personalului medical, rudelor l-i s-a comunicat că leziunile corporale pacientului i-au fost provocate la data de 26.09.2018, pe timpul nopții de către un alt pacient plasat în același salon cu B.A.

Avocații IDOM au constatat că deși de la data incidentului trecuseră 6 zile, pe corpul pacientului B.A. încă se regăseau multiple semne de violență sub forma leziunilor corporale, astfel fața pacientului era  edemată, ochii roșii și inflamați, în regiunea capului, frunții, ochilor, obrajilor, nasului, urechii, gâtului avea multiple tăieturi, julituri, echimoze care încă sângerau. Pe suprafața cutiei toracice și a abdomenului B.A. avea multiple leziuni corporale sub forma edemelor și echimozelor. La fel, leziuni s-au depistat pe spate, pe ambii omoplați, în regiunea rinichilor, pe brațul stîng și pe piciorul drept.

Analizînd documentația medicală și registrele pe numele pacientului B.A. s-au stabilit unele circumstanțe care nu coincid cu poziția oficială și explicația finală oferită rudelor de administrația instituției medicale.

Astfel, din registrele de evidență rezultă că pacientul B.A. ar fi fost agresat de 2 ori, prima oară la data de 24.09.2018 de către un pacient și a doua oară de către același pacient deja la data de 25.09.2018. Din registre mai rezultă că infirmierul de gardă inițial ar fi explicat că B.A. a căzut și s-a lovit de un calorifer iar ulterior a explicat că la data de 25.09.2018 în jurul orelor 05.00 dimineața a văzut cum B.A. era lovit cu o lingură de către un alt pacient din același salon.

Pacienții din același salon cu B.A. fie nu pot explica ce s-a întâmplat din cauza maladiei psihice cu care sunt diagnosticați, fie susțin că nu au văzut cine l-a maltratat fizic pe B.A. deoarece când s-au trezit în salon era doar infirmierul de gardă, pacientul presupus a fi agresor și B.A., care se afla pe podea și era plin de sânge.

Pacientul care se susține că l-ar fi agresat pe B.A. nu are nici o leziune corporală și nici nu poate explica ce s-a întâmplat din cauza maladiei de care suferă.

  1. Al doilea caz preluat este al unei paciente G.E., care a fost internată în IMSP Spitalul de Psihiatrie și Ftiziopneumonologie Orhei de 2 ori, de pe 08.07.2018-16.08.2018 și de pe 21.08.2018-19.09.2018.

Rudele pacientei (fiica) susține că G.E. ar fi fost victima Torturii și relelor tratamente în intervalul de timp cînd a fost internată prima oară în spital.

Analizînd documentația medicală și registrele pe numele pacientei G.E. s-a stabilit că ea a fost internată primar la data de 08.07.2018 și conform înscrisurilor din zilnicul asistenților medicali, la examinare s-a depisat o plagă și vânătaie sub ochiul stâng. Prezența acestor leziuni este negată de fiica pacientei și șoferul de taxi care ar fi adus-o pe pacientă la spital.

În ziua externării (16.08.2018) fiica pacientei a luat-o pe mama sa acasă iar seara cînd îi făcea baie a observat pe corpul acesteia multiple vătămări. Tot atunci ruda pacientei a telefon la instituția medicală unde fusese internată pacienta și s-a plâns pe faptul că mama sa a fost torturată în perioada aflării sale la tratament, însă instituția medicală nu a venit cu nici o reacție. Ulterior, la data de 21.08.2018 G.E. repetat a fost internată în IMSP Spitalul de Orhei și în urma discuțiilor cu personalul medical avocații au constatat că o asistentă medicală confirmă că a văzut pe corpul lui G.E. leziuni.

 

 

De asemenea, avocații au constatat că condițiile în care sunt plasați pacienții sunt degradante: în secții persistă un miros insuportabil, saloanele nu sunt aerisite; la veceu nu este hârtie igienică; la baie lipsește apa caldă în boiler și nu sunt produse de igienă personală (săpun, perii, pastă de dinți, șampon, prosop etc); pacienții fac baie doar o dată pe săptămînă.

Făcând referire la circumstanțele expuse mai sus, în primul rând dorim să accentuăm faptul că persoanele plasate în instituții medicale se află în custodia organelor de stat, lor revenindu-le obligația de a le proteja integritatea fizică și psihică și de a le asigura respectarea drepturilor, inclusiv de a nu fi supuși torturii și relelor tratamente. Prezența multiplelor leziuni corporale la pacienți în perioada aflării lor în custodia instituției medicale, denotă faptul că nu este asigurată securitatea pacienților și nici nu se întreprind măsuri pentru a investiga astfel de cazuri sau a preveni producerea acestora pe viitor.

Circumstanțele constatate de avocați relevă faptul că administrația instituției medicale, contrar legii nu se autosesizează pentru a elucida cazurile în care sunt provocate leziuni corporale pacienților; nu se dispune demararea imediată a anchetelor de serviciu pentru a constata fapte și sancționa responsabilii (cazurile au devenit publice și s-au efectuat anchete de serviciu după mediatizarea de către rude); nu se întreprinnd măsuri de asigurare a securității pacientului chiar dacă anterior au fost înregistrate conflicte și violențe cu presupuși agresori; nu se informează și sesizează organele procuraturii despre cazurile de violență constatate; nu se anunță rudele despre incidentele produse.

Din faptele prezentate mai sus, rezultă o bănuială rezonabilă că pacienții au fost expuși/supuși torturii și tratamentului inuman și degradant (art. 1661 Cod Penal RM) în perioada aflării lor la tratament în Spitalul de Psihiatrie Orhei. Astfel, avocații IDOM consideră că există temeiuri de a iniția o investigație penală, prin prisma prevederilor art.166/1 Tortura, tratamentul inuman sau degradant CP RM pentru a stabili cu certitudine circumstanțele producerii leziunilor corporale pacienților și a atrage la răspundere persoanele responsabile de aplicarea violenței sau neasigurarea securității.

În interesele ambilor pacienți, avocații IDOM au întocmit și depus la Procuratura Orhei o plîngere penală invocându-se bănuiala rezobabilă de comiterea a infracțiunii prevăzute de art. 1661 Cod Penal RM “Tortura, tratamentul inuman sau degradant”. La moment, Procuratura Orhei a demarat o investigație penală la sesizarea avocaților și se efectuează acțiuni de urmărire penală pe ambele cazuri.

Pentru detalii care se referă la cazurile expuse mai sus, ne puteți contacta la tel./fax: (+373 22) 244 911; 838 408; 838 409; e-mail: [email protected]; web: www.idom.md.

 

Oficiul ONU pentru drepturile omului (OHCHR) în parteneriat cu Mecanismul Național de Prevenire a Torturii (MNP), Asociația Promo-LEX, Centrul de Reabilitare a Victimelor Torturii „Memoria” și Institutul pentru Drepturile Omului (IDOM) organizează o conferință la tema: ,,Aplicarea standardelor ONU împotriva torturii  și relelor tratamente în Republica Moldova”

Evenimentul se desfășoară astăzi, 26 septembrie 2018, între orele 9.30 – 16.00, la Summit Events, or. Chișinău, Moldova și poate fi urmărit live pe – https://realitatealive.md/live-conferin-a-organizata-de-oficiul-onu-pentru-drepturile-omului-ohchr-cu-genericul-aplicarea-standardelor-onu-impotriva-torturii-i-relelor-tratamente-in-republica-moldova—84246.html.

În noiembrie 2017, Comitetul ONU împotriva torturii (CAT) a revizuit Raportul de Stat prezentat de Republica Moldova. Comitetul a emis ulterior un set de recomandări pentru a asigura respectarea deplină a dreptului absolut de a nu fi supus torturii și/sau tratamentelor inumane și degradante.

În observațiile finale Comitetul, inter alia, a solicitat Republicii Moldova să furnizeze până la 6 decembrie 2018 informații despre pașii întreprinși ca urmare a recomandărilor Comitetului referitor la următoarele aspecte:

1. Măsurile întreprinse ca urmare a recomandărilor Comitetului privind Mecanismul Național de Prevenire a Torturii în conformitate cu principiile privind statutul instituțiilor naționale pentru promovarea și protecția drepturilor omului (Principiile de la Paris);

2.Asigurarea garanțiilor legale fundamentale persoanelor private de libertate;

3.Decesul în detenție a lui Andrei Brăguță.

Moldova a fost invitată să disemineze pe larg raportul său și recomandările Comitetului ca un pas important în vederea sensibilizării opiniei publice și implicării actorilor importanți pentru a contribui la promovarea ulterioară a drepturilor omului în țară. În acest context, Oficiul ONU pentru drepturile omului, în colaborare cu organizațiile societății civile din Moldova organizează Conferința: ,,Aplicarea standardelor ONU împotriva torturii și relelor tratamente în Republica Moldova”.

Scopul Conferinței este de a sensibiliza opinia publică referitor la importanța aplicării standardelor ONU și constatărilor mecanismelor ONU cu referire la relevanța combaterii și prevenirii torturii și tratamentelor inumane și degradante.

Obiectivele Conferinței sunt: a) evaluarea gradului de implementare a recomandărilor CAT, în special pe cele mai stringente aspecte specificate de Comitet; b) consolidarea capacităților actorilor din domeniul combaterii și prevenirii torturii, tratamentelor inumane și degradante, în activitatea de monitorizare, raportare, investigare precum și oferire a serviciilor de remediere victimelor.

Formatul conferinței constă dintr-o sesiune plenară și trei paneluri de discuție, un panel comun urmat de două paneluri ce vor avea loc în paralel.

 

IDOM a organizat o vizită de studiu de trei zile în Republica Cehă pentru colaboratori ai Ministerului de Interne/IGP, Procuraturii Generale din Republica Moldova, precum și reprezentanți ai Oficiului Avocatului Poporului

Începând cu luna martie 2018, Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) implementează Proiectul „Consolidarea capacităților instituționale și advocacy în vederea respectării drepturilor persoanelor aflate în custodia poliției” în colaborare cu Ambasada Republicii Cehe la Chișinău.

Una din principalele activități ale proiectului a inclus organizarea unei vizite de studiu de trei zile în Republica Cehă pentru colaboratori ai Ministerului de Interne/IGP, Procuraturii Generale din Republica Moldova, precum și un reprezentan al Mecanismului Naţional de Prevenire a Torturii.

În acest context, în perioada 10-14 septembrie 2018, IDOM a organizat în colaborare cu Ministerul de Interne din Republica Cehă vizita de studiu care a avut drept scop vizitarea locurilor de detenție din cadrul poliției și desfășurarea întâlnirilor cu instituțiile-cheie relevante din Republica Cehă, precum ar fi Ministerul de Interne, Direcția Serviciului de Poliție Externă, Procuratura, Ombudsmanul, Comitetul Helsinki, Amnesty International și alte instituții care coordonează și supraveghează domeniul arestului preventiv și escortei persoanelor aflate în custodia poliției. Vizita de studiu s-a focusat pe identificarea soluțiilor în vederea depășirii carențelor Republicii Moldova cu privire la asigurarea și respectarea drepturilor persoanelor aflate în custodia poliției, precum și schimbul de experiență cu privire la bunele practici existente în acest domeniu.

În urma acestei vizite, IDOM își propune să desfășoare activități de lobby și advocacy, să organizeze mese rotunde cu autoritățile și factorii de decizie relevanți, să consolideze capacitățile poliției în vederea utilizării efective a mecanismelor de dezvoltare și cooperare la nivel național și internațional în domeniul protecției drepturilor persoanelor aflate în custodia poliției și punerea în aplicare a măsurilor eficiente pentru prevenirea relelor tratamente, abuzului și discriminării.

Fotografii realizate în cadrul vizitei de studiu:

    

     

                             

      

     

    

       

 

800.000 LEI DESPĂGUBIRI PENTRU PREJUDICIUL MORAL CAUZAT UNEI TINERE PRIN EFECTUAREA UNEI INTERVENȚII CHIRURGICALE SOLDATE CU PIERDEREA CAPACITĂȚII DE REPRODUCERE  

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a reprezentat în instanța de judecată interesele unei tinere care a invocat faptul că în rezultatul unei intervenții chirurgicale i-au fost înlăturate ovarele și trompele uterine, cauzându-i astfel o vătămare corporală gravă și pierderea capacității de reproducere.

Intervenția chirurgicală de Laparotomie/Anexectomie bilaterală, efectuată în lipsa consimțământului informat al pacientei, s-a dovedit a fi conform Rapoartelor de Expertiză Judiciară o decizie incorectă și neargumentată, extirparea ovarelor și a trompelor uterine putea fi evitată. Inlăturarea chirurgicală a ovarelor a cauzat pacientei instalarea menopauzei precoce și a diagnosticului de sterilitate.

Circumstanțele cazului:

Avocații IDOM au preluat cazul în luna februarie 2017 la sesizarea unei tinere și a mamei acesteia care au solicitat intervenția și acordarea asistenței juridice în probarea unui pretins caz de malpraxis medical și obținerea pe cale judiciară a compensațiilor materiale și morale cauzate prin acțiunile ilicite ale personalului medical din cadrul unei instituții medicale.

Din relatările tinerei, în iarna anului 2014, dimineața, a fost internată într-o instituție medicală acuzând dureri abdominale. În cadrul instituției medicale respective, pentru stabilirea diagnosticului, pacienta a fost supusă mai multor investigații medicale; transferată în secția chirurgie septică unde a fost examinată de câțiva medicii chirurgi care au exclus careva probleme de ordin ginecologic și au stabilit diagnosticul preventiv: Abdomen acut, Ocluzie intestinală. Medicii au decis că starea de sănătate a pacientei impune efectuarea unei intervenții chirurgicale în regim de urgență. Deși rezultatele examenului ultrasonografic indica probleme de natură ginecologică (formațiuni chistice bilateral, pe dreapta aspect endometrial, nu se exclude inflamator), medicii chirurgi nu au solicitat consultația sau implicarea din start în intervenția chirurgicală preconizată a unui medic ginecolog.

Intervenția chirurgicală, deși urgentă, a început abia spre seară, la orele 15.30 prin Laparotomie mediană și a fost efectuată de 3 medicii chirurgi. În timpul intervenției chirurgicale, medicii chirurgi au identificat că sursa de infecție este de profil ginecologic și au invitat în sala de operație un medic ginecolog, care a decis și a efectuat Anexectomia bilaterală (înlăturarea ovarelor și trompelor uterine). Din declarațiile ulterioare ale medicilor chirurgi, s-a stabilit că decizia de înlăturare a trompelor uterine și a ovarelor a aparținut medicului ginecolog, chirurgii la rândul lor (deși nu erau factori de decizie) au susținut această decizie și o consideră una corectă. Medicul ginecolog a susținut că nu a fost implicată în diagnosticarea pacientei la etapa preoperatorie iar decizia de înlăturare a trompelor uterine și a ovarelor a fost luată în timpul intervenției chirurgicale și a fost una colectivă nu personală.

Anterior intervenției chirurgicale, nimeni din personalul medical nu a solicitat acordul pacientei pentru efectuarea intervenției chirurgicale deși acest acord informat este obligatoriu, nu i-au explicat în ce constă intervenția sau care ar putea fi consecințele postoperatorii, deși la acel moment starea ei nu era extrem de gravă, ea era lucidă și conștientă. Ulterior, tânăra a aflat că acordul informat pentru intervenția chirurgicală a fost solicitat și semnat de către mama sa, care a semnat un acord pentru intervenția chirurgicală, dar nu și pentru înlăturarea ovarelor și trompelor uterine ale fiicei sale.

În luna martie 2017 IDOM, în interesele tinerei și a mamei acesteia (victimă indirectă) a depus o acțiune în instanța de judecată împotriva instituției medicale privind compensarea prejudiciului moral și material cauzat.

În acțiune s-a solicitat: Constatarea faptului că intervenția chirurgicală de Laparotomie mediană/Anexectomie bilaterală (înlăturarea ovarelor și trompelor uterine) a fost una nejustificată, incorectă, neargumentată și a avut drept consecință vătămarea corporală gravă a sănătății pacientei; Constatarea faptului că asistența medicală acordată pacientei a fost incompletă prin omisiunea de a stabili preoperator diagnoză corectă, doar parția corectă; prin omisiunea de a informa pacienta despre riscurile, necesitatea, consecințele intervenției; prin omisiunea de a solicita consimțămîntul pacientei pentru intervenția chirurgicală; prin subestimarea rezultatelor ultrasonografiei și omisiunea de a implicarea la etapa preoperatorie a unui medic ginecolog; Încasarea din contul instituției medicale în folosul reclamantei a sumei de 2.000.000 lei  (două milioane lei) cu titlu de compensare a prejudiciului moral; Încasarea din contul instituției medicale în folosul mamei pacientei a sumei de 200.000 lei  (două sute mii lei) cu titlu de compensare a prejudiciul moral cauzat; Încasarea din contul instituției medicale în folosul reclamantei a sumei de 148,834.16  (una sută patruzeci și opt mii opt sute treizeci și patru lei șaisprzece bani) cu titlu de compensare a prejudiciul material cauzat.

În cadrul ședințelor de judecată s-a probat prejudiciul material cauzat precum și prejudiciul moral manifestat prin suferințele fizice și psihice pe care pacienta le-a suportat și continuă să le suporte zilnic. Astfel, tinerei i-au fost cauzate suferințe provocate de incapacitatea de a avea copii deoarece înlăturarea nejustificată a organelor reproductive a cauzat imposibilitatea pe viitor de a concepe și a naște un copil, de a trăi emoțiile unei sarcini, de a fi mamă, de a alăpta, a crește și îngriji un copil. Tânăra la momentul operației nu avea copii și sterilitatea i-a cauzat acesteia o traumă psihologică imensă, această durere fiind amplificată de conștientizarea faptului că situația este iremediabilă. De asemenea, prejudiciul moral a fost justificat și prin suferința provocată de incapacitatea reclamantei de a întemeia o familie; suferința provocată de incapacitatea de a munci și de a se întreține financiar (din cauza depresiei apărută pe fonul stresului); suferințe cauzate de scăderea calității vieții (menopauza implică administrarea pentru tot restul vieții a terapiei de substituție hormonală care generează pe lângă administrarea continuă a preparatelor hormonale și stări de suferință, cauzează creșterea considerabilă în greutate, sporește riscul de apariție a cancerului mamar sau a cancerului de col uterin, sporește riscul apariției osteoporozei și a infecțiilor căilor urinare etc).

Vinovăția personalului medical din cadrul instituției medicale unde a fost operată pacienta, a fost probată și prin 2 Rapoarte de expertiză judiciară prin care s-a constatat că: Înlăturarea ambele ovare și a trompele uterine a fost o decizie incorectă și neargumentată atât prin datele din fișa medicală, cât și conform literaturii de specialitate; Extirparea ovarelor și trompelor uterine putea fi evitată; Diagnosticul preoperator ultrasonografic (unde se suspectă endometrioza ovariană) a fost subestimat; Înlăturarea ovarelor și trompelor nu a avut indicații vitale și a fost selectată ca o metodă incorectă de tratament chirurgical; O astfel de operație poate fi efectuată doar la prezența acordului informat, explicit și în formă scrisă”.

În luna iulie 2018, prin hotărârea instanței de judecată de fond s-a hotărât: „Se admite parțial cererea de chemare în judecată privind încasarea prejudiciului moral și material; Se încasează de la IMSP SCM X în beneficiul reclamantei suma de  800 000 (opt sute mii) lei cu titlu de prejuduciu moral și ca prejudiciu material suma de 14328,92 (patrusprezece mii trei sute douăzeci și opt lei nouăzeci și doi bani)”.

Hotărârea instanței de fond va fi contestată la Curtea de Apel, deoarece deși acțiunea a fost admisă parțial, reclamantele consideră că suma prejudiciului moral și material dispus a fi încasat prin hotărârea judecătorească este prea mică.

În instanța de judecată, interesele reclamantei și mamei acesteia au fost reprezentate de către avocata Doronceanu Olesea din cadrul Programului de Litigare și Advocacy IDOM.

 Hotărâre judecătorească

 

 

 

 

50 de polițiști care activează în cadrul Izolatoarelor de detenție preventivă din regiunile de nord, centru și sud ale RM au beneficiat timp de 2 zile de instruire în domeniul drepturilor omului, prevenire torturii și relelor tratamente

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), grație suportului financiar oferit prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida), precum și în baza Acordului de parteneriat semnat în 2016 cu Inspectoratul General al Poliției (IGP), a organizat două cursuri de instruire în perioada 17-18 iulie curent și, respectiv, 19-20 iulie, anul curent. Drept scop, în cadrul acestor evenimente au fost consolidate capacitățile Poliției în vederea depășirii deficienților care generează încălcarea dreptului de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman și degradant în izolatoarele de detenție provizorie.

Astfel, 50 de persoane care activează în cadrul Izolatoarelor de detenție preventivă din regiunea de nord, centru și sud au beneficiat de aceste instruiri. Ambele evenimente s-au desfășurat în or. Vadul lui Vodă, Complexul turistic „ODISEU.

             

Vanu Jereghi – Director Executiv, IDOM a venit cu un cuvânt de deschidere, urmat de Vadim Ardeleanu – Manager de proiect al IGP care s-a referit la evoluțiile privind respectarea drepturilor persoanelor aflate în custodia Poliției. În acest sens au fost prezentate obiectivele, mecanismul de implementare, domeniile de intervenție, observațiile, recomandările, precum și riscurile în procesul de implementare a Strategiei de dezvoltare a Poliției pentru anii 2016-2020 și a Planul de Acțiuni privind reducerea relelor tratamente, abuzului și discriminării față de persoanele aflate în custodia Poliției.

              

              

Dumitru Russu – Coordonatorul Programului de Monitorizare și Raportare din cadrul IDOM a încurajat participanții pentru a avea un dialog express, vorbind despre Drepturile Omului și Conceptul de Egalitate. Dumitru a făcut referire la prevederile legislației internaționale și naționale cu privire la discriminare; a vorbit despre jurisprudența CEDO cu referire la Articolul 3 (dreptul de a nu fi supus torturii, tratamentului inuman sau degradant) în cazurile de detenție a persoanelor cu dizabilități; despre Legea nr. 60 privind incluziunea socială a persoanelor cu dizabilităţi, explicând detaliat termenul de ,,Acomodare rezonabilă”. Un capitol aparte a fost dedicat ,,Convenţiei privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilităţi”.

               

Spre finalul primei zile de instruire, Svetlana Doltu – Membru al Consiliului pentru Prevenirea Torturii a vorbit despre asigurarea dreptului la sănătate în cadrul IDP, referindu-se, în special, la Decizii CEDO privind sănătatea, relevante și pentru Republica Moldova; la drepturile persoanele reţinute/deținute care sunt considerate de CPT ca având o importanţă deosebită; Regulile Nelson Mandela, la modalitatea de asigurare a activităților medicale în IDP-uri.

               

În ziua următoare, Ion Caracuian – Șeful secției Combaterea Torturii din cadrul Procuraturii Generale a RM a vorbit despre garanțiile privind neadmiterea relelor tratamente în Izolatoarele de Detenţie Provizorie, prezentând actele normative naționale și internaţionale. În cadrul sesiunii au fost explicate noţiunile de tortură, tratament inuman și tratament degradant, făcându-se referire la cadrul legal național, internațional, precum și la jurisprudența CEDO. Accentul a fost pus și pe necesitatea respectării regulamentului cu privire la procedura de identificare, înregistrare şi raportare a pretinselor cazuri de tortură, tratament inuman sau degradant, aprobat prin Ordinul Nr. 77 din  31.12.2013[1]. La fel, participanții au fost capacitați despre limitele aplicării forţei fizice, a mijloacelor speciale şi a armelor de foc, precum și despre rescurile neaplicării acestora.

Arcadie Astrahan – Directorul Centrulul Comunitar de Sănătate Mintală Botanica, specialist în drepturile omului și sănătate, a vorbit despre importanța respectării drepturilor persoanelor cu deficiențe mentale și utilizatorilor de droguri injectabile aflați în custodia poliției.

               

La final reprezentanții IDOM au înmânat certificate de participare și au ținut să mulțumească conducerii Inspectoratului General al Poliției pentru contribuția adusă în cadrul activităților desfășurate până în prezent.

        

 

 

 

600.000 lei pentru infectarea cu HIV a unui nou-născut. Trei instituții medicale au fost recunoscute vinovate și obligate să achite această sumă cu titlu de compesare a prejudiciului moral cauzat

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a probat vinovăția și responsabilitatea personalului medical din cadrul a trei instituții medicale publice prin acțiunile și inacțiunile cărora s-au cauzat prejudicii vieții și sănătății unei mamei și fiului acesteia drept urmare a infectării ultimului cu virusul HIV.

Circumstanțele cazului

Programul de Litigare și Advocacy din cadrul IDOM a preluat acest caz în luna iulie 2017. Cazul a fost relatat de o mamă care a solicitat implicarea avocaților din cadrul IDOM și acordarea asistenței juridice calificate în scopul elucidării circumstanțelor infectării fiului acesteia cu virusul HIV, divulgării nejustificate a datelor sale personale cu caracter medical și atragerea la răspundere a persoanelor responsabile de infectarea copilului cu virusul HIV, precum și a celor care au divulgat sau au admis divulgarea informațiilor confidențiale privind starea sa de sănătate.

Femeia a relatat că în anul 2016 a născut un baiăt, iar la cîteva zile de la nașterea acestuia a aflat, pentru prima oară, că ea este purtătoare a virusului HIV, iar ulterior, s-a constatat și faptul infectării copilului acesteia, deși în perioada sarcinii aceasta a fost testată de 2 ori la marcherii virsului HIV și primul rezultat al testări a fost unul negativ.

Pentru a elucida circumstanțele infectării copilului, în adresa Ministerului Sănătății RM a fost depusă o plângere pe acțiunile personalului medical de diferit nivel prin care s-a solicitat: „Efectuarea sau dispunerea efectuării unei anchete epidemiologice care ar elucida cauzele și circumstanțele expunerii la riscul de infectare și infectării cu HIV a copilului; investigarea respectării de către toate instituțiile medicale implicate în acest caz a prevederilor legii și a protocoalelor în situațiile depistării, profilaxiei și tratamentului în caz de suspiciuni sau infectare cu HIV ale mamei și copilului; constatarea circumstanțelor divulgării informațiilor confidențiale cu privire la starea de sănătate mamei de către personalul medical neautorizat și sancționarea responsabililor pentru fapta de divulgare”.

Ministerul Sănătății a efectuat în mod obiectiv și imparțial investigația, iar în rezultatul vizitei de evaluare a fost întocmită o Notă informativă ce elucidează obiectiv și complet cauzele și circumstanțele expunerii la riscul de infectare și infectării cu virusul HIV a copilului.

Comisia a constatat un șir de încălcări și a concluzionat că toate aceste nereguli au dus la faptul că gravida nu a fost diagnosticată la timp cu infecția HIV și nu a inițiat tratamentul ARV anterior și în timpul sarcinii, iar nou-născutul a fost alimentat la sân și nu i s-a inițiat tratamentul ARV profilactic în primele 72 ore de viață. Neefectuarea acestor măsuri de profilaxie au dus la creșterea riscului de infectare al născutului de la 2% la 40-45%.

În luna septembrie 2017 IDOM, reprezentând interesele mamei și ale copilului, a acționat în judecată 3 instituții medicale și a solicitat: Constatarea violării dreptului la sănătate, integritate fizică și pshihică, viață (art.2 CEDO) în privința fiului reclamantei, prin infectarea acestuia cu virusului HIV în rezultatul erorilor și neglijenței comise de personalul medical; Constatarea încălcării dreptului la sănătate și la integritate fizică, dreptul la viață privată a reclamantei prin omisiunea de a diagnostica la timp în timpul sarcinii prezența virusului HIV în organism și nerespectarea confidențialității; Constatarea divulgării informațiilor confidențiale cu privire la starea de sănătate a reclamantei de către personalul medical neautorizat; Încasarea din contul pârâților în mod solidar în folosul reclamantei și a fiului a sumei de 1.000.000 lei  (un milion lei) cu titlu de compensare a prejudiciul moral cauzat prin acțiunile ilicite ale pârâților.

În cadrul ședințelor de judecată s-a probat faptul că transmiterea HIV de la mamă la făt se realizează transplacentar (15%), în timpul nașterii și travaliului (15%) și în timpul alăptării (15%), astfel riscul transmiterii HIV de la mamă infectată la făt este de 13% și 50%, în medie 30,0-45% în lipsa tratamentului ARV profilactic. Tratamentul ART administrat mamei în timpul sarcinii și al nașterii, absența alaptării și TARV profilactic admininistrat copilului imediat după naștere reduc riscul transmiterii HIV la copil pînă la 2%.

Din declarațiile expuse de reclamantă și circumstanțele constatate de comisia formată de Ministerul Sănătății, rezulta că personalul medical de diferit nivel, din diferite instituții medicale, din neglijență și lipsă de profesionalism nu au dat dovadă de diligența necesară și nu au întreprins toate măsurile de diagnostic și prevenire prevăzute de lege și de protocolul Clinic Național “Infecția HIV la adult și adolescent”, iar drept rezultat, un nou-născut, a fost expus riscului de infectare și a fost infectat cu virusul HIV. Reclamanta nu a fost diagnosticată la timp cu virusul HIV deși pe parcursul sarcinii a fost testată de 2 ori la marcherii HIV, în consecință nu a primit tratament în timpul sarcinii, astfel în timpul sarcinii, la naștere sau la alaptare copilul său s-a infectat cu virusul HIV. Infectarea ar fi putut fi evitată dacă toți lucrătorii medicali și-ar fi îndeplinit conștiincios și responsabil atribuțiile de serviciu.

Deși reclamanta a respectat toate indicațiile medicale și a fost testată la marcherii HIV, probele de sânge au fost păstrate în condiții necorespunzătoare și expediate tardiv la laborator; rezultatele testării nu au fost anunțate la timp și s-a omis administrarea tratamentului. Totodată, deși în timpul nașterii personalul medical din maternitate cunoștea că nu sunt rezultatele la testarea repetată la marcherii HIV, totuși nici ea nici copilul nu a primit tratament profilactic și nu s-a solicitat excluderea alaptării, prin urmare nou-născutul a fost expus riscului de infectare din neglijența personalului medical, prin omisiunea administrării tratamentului necesar și excluderii alaptării la sân.

În luna iunie 2018, prin hotărârea instanței de fond s-a admis parțial cererea de chemare în judecată și s-a constatat: Violarea dreptului la sănătate, integritate fizică și pshihică, viață în privința fiului reclamantei, prin infectarea acestuia cu virusului HIV în rezultatul erorilor și neglijenței comise de personalul medical; Constatarea încălcării dreptului la sănătate și la integritate fizică a reclamantei prin omisiunea de a diagnostica la timp în timpul sarcinii prezența virusului HIV în organism; Încasarea în mod solidar de la 3 instituții medicale în beneficiului reclamnților al prejudiciului moral în sumă de 600 000 (șase sute mii) lei.

Hotărârea instanței de fond va fi contestată la Curtea de Apel, deoarece, deși au fost constatate și admise cele mai grave încălcări comise, totuși nu s-a dispus încasarea integrală a prejudiciului solicitat și nici nu s-a constatat divulgarea informaților confidențiale privind starea sa de sănătate.

În decursul celor 8 ani de când IDOM acordă asistență juridică persoanelor care trăiesc cu HIV, acesta este primul caz preluat și litigat, caz în care s-a invocat și s-a probat responsabilitatea instituțiilor medicale în faptul omiterii diagnosticării unei femei cu virusul HIV și infectării unui copil cu HIV.

Reclamanta și fiul acesteia a fost reprezentată extrajudiciar și în instanța de judecată de către avocata Doronceanu Olesea din cadrul Programului de Litigare și Advocacy IDOM.

Hotărâre judecătorească

 

Sintagmele discriminatorii „handicapați” și „handicapate”, excluse din Constituția Republicii Moldova

(voceabasarabiei.md)

Sintagmele „handicapați” și„ handicapate” vor fi înlocuite în textul legii supreme cu cuvântul „cu dizabilități”. În acest sens, Executivul a aprobat astăzi în ședință de Guvern, avizul privind modificarea art.50 și art 51 din Constituția Republicii Moldova.

Odată cu operarea acestor modificări, prevederile Constituției vor fi ajustate la legislația internațională și cea națională deja adaptată, angajament asumat prin ratificarea Conveției ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, care instituie o nouă paradigmă a dizabilității, marcând trecerea de la modelul medical la cel social, bazat pe incluziune.

 Anterior au fost aprobate modificări și completări ale mai multor acte normative din diferite domenii, fiind eliminată terminologia discriminatorie în corespundere cu reglementările internaţionale, care asigură protecţia şi exercitarea deplină şi egală de către toate persoanele cu dizabilităţi a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale omului, precum şi promovează respectarea demnităţii acestora.

Sursa:  Unimedia.info

 

IDOM a organizat recent un atelier comun de instruire pentru angajaţii poliţiei, procurori, precum şi angajaţi ai internatului psihoneurologic din Cocieri

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), graţie suportului financiar oferit de Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională (Sida), desfăşoară activităţi de monitorizare cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi mentale şi intelectuale în instituţiile psihiatrice, activităţi de instruire, dar şi de litigare strategică.

Comitetul ONU împotriva Torturii, a recomandat Republicii Moldova să instruiască personalul poliţiei, procurorii, judecătorii şi întregului personal implicat în furnizarea serviciilor de sănătate privind metodele de interacţiune cu persoanele cu dizabilităţi mentale / psihosociale şi investigarea eficientă şi documentarea cazurilor de tortură, tratamentul inuman sau degradant.

În perioada de monitorizare a instituţiilor psihiatrice / psihoneurologice, IDOM a fost semnalat cu privire la deficienţele de a gestiona cazurile cu implicarea persoanelor cu dizabilităţi mentale/intelectuale din internatul psihoneurologic Cocieri. În vederea capacitării organelor de drept, IDOM a organizat în data de 25 mai 2018 un atelier comun de instruire pentru angajaţii poliţiei, procurori, precum şi angajaţi ai internatului psihoneurologic din Cocieri. Evenimentul a avut loc în incinta Primăriei satului Ustia, r-nul Dubăsari.

În calitate de experți naţionali şi formatori la instruirea sus­-menţionată au fost şeful Secţiei Combatere Tortură din cadrul Procuraturii Generalale a RM – Ion Caracuian; directorul executiv din cadrul IDOM – Vanu Jereghi și coordonatorul Programului de Monitorizare și Raportare, IDOM – Dumitru Russu.

    

    

     

 

 

Dumitru Russu, reprezentantul IDOM, a fost ales în calitate de membru al Consiliului pentru prevenirea torturii

Printr-un comunicat de presă apărut azi, Oficiul Avocatului Poporului anunță despre numirea lui Dumitru Russu, reprezentantul Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), în calitate de membru în cadrul Consiliului pentru prevenirea torturii pe lângă Oficiul Avocatului Poporului.

La 21 mai 2018, ca urmare a Hotărârii Comisiei de selectare a candidaților pentru calitatea de membru al Consiliului pentru prevenirea torturii, art. 30,31 a Legii 52/2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsman), pct.2,18 din Regulamentul de organizare și funcționare al Consiliului pentru prevenirea torturii a fost selectat noul membru pentru un mandat de 5 ani.

Consiliul pentru prevenirea torturii este creat în corespundere cu prevederile Legii 52/2014 cu privire la Avocatul Poporului (Ombudsman) în scopul protecţiei persoanelor împotriva torturii şi altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante, în calitate de mecanism naţional de prevenire a torturii, în conformitate cu Protocolul opţional la Convenţia împotriva torturii şi a altor pedepse ori tratamente cu cruzime, inumane sau degradante.

Asigurarea respectării drepturilor omului în activitatea polițienească

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM), grație suportului financiar oferit prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida) și suportului oferit de poporul American, a organizat pe 16 mai 2018 o masă rotundă cu genericul ”Asigurarea respectării drepturilor omului în activitatea polițienească. Evenimentul s-a desfășurat în sala de conferințe din incinta Hotelului Regency.

Scopul acestui eveniment a fost acela de a identifica căile de soluționare a deficiențelor identificate cu privire la asigurarea respectării drepturilor persoanelor deținute în custodia poliției. În acest context, IDOM a prezentat constatările și recomandările ce rezidă din raportul privind „monitorizarea izolatoarelor de detenție preventivă în vederea prevenirii relelor tratamente”(Raportul poate fi consultat/descărcat aici: http://idom.md/wp-content/uploads/2018/07/IDP_Raport_2018-1.pdf). 

Am fost onorați cu prezența distinsei Ambasadoare a Suediei în Republica Moldova ­– doamna Signe Burgstaller, care a venit cu un cuvânt de salut deschidere a evenimentului, de asemenea, Consilierul superior al Secției justiție penală și aplicare a legii din cadrul Ambasadei SUA în Republica Moldova – domnul Edward Cronin, împreună cu domnul Petru Țurcan – șef al Departamentului Cooperare Internațională din cadrul MAI și domnul Joshua Visi – Senior Police Officer in Austin Police Department au prezentat bunele practici în activitatea poliției din Statele Unite ale Americii. Doamna Barbara Fischlowitz-Leong – Expert on the Rights of Disabled Persons, M.Ed., Executive Director / CEO of Assistive Technology Resource Centers a vorbit despre asigurarea drepturilor persoanelor cu dizabilități din custodia poliției, venind cu exemple clare și recomandări în acest sens.

Prin urmare, mulțumim tuturor participanților care au dat curs invitației noastre și au asigurat prezența la evenimentul propriu-zis și anume reprezentanților Inspectoratului General al Poliției; Ministerului Afacerilor Interne; Ministerului Sănătății, Muncii și Protecţiei Sociale; Keystone Moldova; Institutului Național al Justiției; Oficiului Avocatului Poporului; Institutului de Reforme Penale și Consiliului pentru prevenirea și eliminarea discriminării și asigurarea egalității în Republica Moldova; Fundaţiei Soros-Moldova; A.O. ”Speranță și Sănătate”; Delegației UE; Alianţei Organizaţiilor pentru Persoanele cu Dizabilităţi din Republica Moldova; BAA Avocații Publici.

Foto de la eveniment:

    

    

    

    

     

    

    

     

    

    

    

     

         

 

 

Pe 15 mai 2018 IDOM a organizat un training privind asigurarea respectării drepturilor omului în activitatea polițienească

Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) în colaborare cu Ministerul Afacerilor Interne (MAI), grație suportului financiar oferit prin intermediul Agenției Suedeze pentru Dezvoltare și Cooperare Internațională (Sida) și suportului oferit de poporul American, a organizat pe data de 15 mai 2018, un training cu genericulAsigurarea respectării drepturilor omului în activitatea polițienească, la care au fost prezenți cca 20 de colaboratori ai Inspectoratului General al Poliției (IGP).

Scopul acestui eveniment a fost acela de a capacita identifica căile de soluționare a deficiențelor identificate cu privire la asigurarea respectării drepturilor persoanelor deținute în custodia poliției.

În acest context, aflându-se într-o vizită officială de lucru în Republica Moldova, Joshua Visi – Senior Police Officer in Austin Police Department a prezentat bunele practici în activitatea poliției comunitară din Statele Unite ale Americii, de asemenea, Barbara Fischlowitz-Leong – Expert on the Rights of Disabled Persons, M.Ed., Executive Director / CEO of Assistive Technology Resource Centers a vorbit despre gestionarea de către poliție a cazurilor cu implicarea persoanelor cu dizabilitate. Evenimentul a fost deschis de către Coordonatorul Programului de Monitorizare și Raportare din cadrul IDOM – Dumitru Russu care a prezentat principiile fundamentale privind Drepturile Omului și a prezentat soluțiile optime în vederea asigurării respectării drepturilor persoanelor aflate în custodia poliției.

Evenimentul s-a desfășurat în sala de protocol din incinta IGP.

    

   

Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a dat asigurări că vor fi închise secțiile de supraveghere riguroasă din cadrul internatelor psihoneurologice

În procesul desfășurării de către Institutul pentru Drepturile Omului din Moldova (IDOM) a activităților de monitorizare a instituțiilor psihiatrice și psihoneurologice privind respectarea drepturilor persoanelor cu deficiențe psihosociale sau intelectuale, precum și în contextul acțiunilor de litigare, a fost constatat că în internatele psihoneurologice există un număr semnificativ de rezidenți a cărora libertate este limitată în interiorul secțiilor „de tip închis” (secții de supraveghere riguroasă).

Comitetul ONU Împotriva Torturii (CAT), în cel de-al treilea raport periodic, a recomandat Republicii Moldova în pct. 32 lit. c) „să se asigure că nimeni nu este plasat involuntar în astfel de instituții din motive nemedicale, inclusiv prin asigurarea faptului că pacienții au dreptul de a fi audiați personal de către judecătorul care ordonă internarea, că judecătorii solicită opinia unui psihiatru și că astfel de decizii pot fi contestate”. Mecanismul ONU admite plasamentul involuntar doar cu respectarea garanțiilor enunțate supra. În contextul național, acesta se referă la admisibilitatea limitării libertății persoanei în spitalele de psihiatrie, nu și în internatele psihoneurologice.

Totodată, potrivit articolului 14 alin. 1 din Convenția privind Drepturile Persoanelor cu Dizabilități (dreptul la libertate și securitate) „1. Statele Participante vor asigura că persoanele cu dizabilităţi, în măsură egală cu alţi cetăţeni: (a) Se bucură de dreptul la libertate şi securitate al persoanelor; (b) Nu sunt privaţi de libertate în mod ilegal sau arbitrar, şi că orice privaţiune de libertate este în conformitate cu legea, precum şi că existenţa dizabilităţilor nu va justifica în nici un caz privaţiunea de libertate”.

În acest context, limitarea libertății persoanelor prin izolarea acestora în secțiile „de tip închis” poate cădea sub incidența articolului 166 din Codul Penal „Privaţiunea ilegală de libertate a unei persoane” sau în cazul în care aceasta urmărește pedepsirea persoanei în sensul CAT[1], poate atrage răspunderea conform articolului 1661 din Codul Penal „Tortura, tratamentul inuman sau degradant”. Prin urmare, IDOM consideră empiric de a elimina practicile prin care persoanele în internatele psihoneurologice sunt plasate involuntar în secțiile „de tip închis” și în consecință să fie asigurată respectarea libertății acestora.

Având în vedere cele expuse mai sus, în luna aprilie anul current IDOM a expediat un demers către Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale (MSMPS) prin care a solicitat să fie informat privind termenii și acțiunile ce vor fi întreprinse în vederea asigurării respectării normelor enunțate, precum și în vederea respectării prevederilor articolului 3 (dreptul de a nu fi supus relelor tratamente) și 5 (dreptul la libertate și siguranță) din CEDO.

De curând, MSMPS a examinat demersul IDOM și ne-a comunicat că va întreprinde măsuri în vederea închiderii secțiilor de supraveghere riguroasă din cadrul internatelor neurologice.  Totodată, Ministerul ne-a comunicat că a solicitat administrației Internatelor psihoneurologice să întreprindă măsuri în vederea remedierii situației și închiderea secțiilor de supraveghere riguroasă, inclusive reevaluarea beneficiarilor plasați în aceste secții.


[1] Convenția Împotriva Torturii și Altor Pedepse ori Tratamente cu Cruzime, Inumane sau Degradante

 

 

⇓ În continuare găsiți demersul IDOM și răspunsul MSMPS ⇓

 

Garanții împotriva abuzurilor față de persoanele cu dizabilități – eveniment organizat de Grupul Resursă pentru Drepturile Omului cu suportul ABA RULE 

Pe data de 03.05.2018, avocații din cadrul IDOM – Alexandru Cebanaș, Dumitru Russu și Olesea Doronceanu au participat în calitate de formatori alături de Maria Ghervas – Judecător la Curtea Supremă de Justiție și Ion Caracuian – șeful Secției Combaterea Torturii din cadrul Procuraturii Generale a RM, la trainingul “Garanții împotriva abuzurilor față de persoanele cu dizabilități”, eveniment organizat de Grupul Resursă pentru Drepturile Omului cu suportul ABA RULE

Participanții au fost capacități în domeniul:

  • Capacitării juridice ca garanție împotriva abuzurilor și discriminării persoanelor cu dizabilități;
  • Particularităților evoluției practicii judiciare referitoare la cazurile de restabilire a capacității juridice a persoanelor declarate incapabile;
  • Măsurilor de ocrotire contractuală și judiciară în privința persoanelor cu dizabilități;
  • Standardelor investigării eficiente a cazurilor de tratament inuman ce implică persoane cu probleme de sănătate mentală;
  • Particularităților asigurării și garantării dreptului la apărare a persoanelor cu dizabilități mentale.

Poze de la eveniment: